Expertul Igor Boțan afirmă că a evidențiat la baza embargourilor comerciale impuse de Rusia Republicii Moldova au stat factorii politici. Aprecierea a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN. El a precizat că decizia Moscovei de a interzice vinurile moldovenești în 2006 a fost o reacție la respingerea de către Chișinău a planului de federalizare a țării propus în 2003, cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak.

„Factorul politic a fost esențial în războiul comercial pe care l-a pornit Rusia împotriva Republicii Moldova. În 2006 noi am avut un conflict cu implicarea Federației Ruse legat de oprirea negocierilor la 28 februarie 2006 în procesul de reglementare transnistreană. Negociatorul-șef din partea Republicii Moldova, Vasile Șova, a plecat de la întrunirea unde se discuta diferendul transnistrean, iar reluarea negocierilor privind regiunea transnistreană a avut loc abia în luna aprilie 2012. Peste șase ani”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

De asemenea, Igor Boțan a subliniat impactul pe care l-a avut instituirea Misiunii EUBAM la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean.

„În 2005, datorită eforturilor guvernării comuniste, a fost introdusă misiunea EUBAM la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul transnistrean și acest lucru a fost interpretat atât de Tiraspol, cât și de Moscova, ca un fel de blocadă a regiunii transnistrene. Rusia a hotărât să răspundă la așa-zisul blocaj din partea Republicii Moldova prin introducerea presiunilor economice, a embargo-ului la adresa Republicii Moldova”, a mai spus Igor Boțan.

Igor Boțan a reamintit că așa zisul „Memorandumul Kozak” din 2003 a fost o altă cauză majoră a războiului comercial impus de Rusia.

„În plus, în 2003 a avut loc și istoria cu memorandumul Kozak, prin care Rusia și-a dorit să impună federalizarea Republicii Moldova, cu trei subiecți, dintre care doi având orientare prorusă, care să blocheze Republica Moldova. Asta a fost istoria care a dus la situația ulterior creată a embargo-urilor”, a punctat expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#embargou rusesc #Igor Boțan #vinuri moldovenesti

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.