Un nou studiu publicat în Frontiers in Computer Science arată că eliminarea telefonului nu este suficientă pentru a reduce distragerea atenției și procrastinarea. Cercetarea, realizată de Dr. Maxi Heitmayer de la London School of Economics, subliniază că problema nu este dispozitivul în sine, ci obiceiurile pe care le-am dezvoltat în jurul său.
În cadrul studiului, 22 de participanți au fost rugați să lucreze timp de două zile într-o cameră privată, izolată fonic, având la dispoziție dispozitivele lor obișnuite de muncă: laptop și telefon, cel puțin. Experimentul a avut două scenarii: într-unul, telefonul era așezat pe biroul de lucru, iar în celălalt, era plasat la o distanță de 1,5 metri.
Rezultatele au arătat că atunci când accesul la telefon era limitat, participanții îl foloseau mai puțin, dar asta nu însemna că erau mai puțin distrași. În schimb, își mutau atenția asupra laptopului, menținând același timp dedicat muncii și activităților recreative, indiferent de scenariu.
Dr. Heitmayer explică acest fenomen prin faptul că telefonul este un instrument multifuncțional, care îndeplinește numeroase roluri în viața de zi cu zi: comunicare, divertisment, navigație, alarmă, sursă de informații. „Nu este surprinzător că oamenii se întorc mereu la acest dispozitiv versatil,” afirmă cercetătorul.
Deși laptopurile pot oferi aceleași funcții, utilizarea lor nu este la fel de plăcută din punct de vedere tactil și nici la fel de comodă. „Chiar și fără un scop clar, utilizatorii știu că telefonul lor le poate oferi mereu acces la rețele sociale și divertisment,” explică Heitmayer.
Cercetătorul sugerează că soluția nu constă în eliminarea telefonului, ci în înțelegerea modului în care aplicațiile și obiceiurile utilizatorilor sunt construite să stimuleze distragerea atenției. „Este o luptă inegală: marile companii profită de eșecul nostru în a rezista tentației de a folosi aceste aplicații, iar acest mecanism este intenționat,” avertizează el.
Pentru a îmbunătăți concentrarea, Heitmayer recomandă utilizatorilor să își seteze notificările să apară la intervale specifice sau să fie dezactivate complet. Totuși, el subliniază că aceste măsuri sunt doar un mic pas înainte. „Orice pauză, oricât de scurtă, este o ocazie pentru oameni să își verifice telefonul, indiferent de strategiile pe care le adoptă,” spune cercetătorul.
În plus, el atrage atenția asupra pericolului pe care aceste mecanisme îl reprezintă pentru tineri. „Aceste dispozitive sunt incredibil de utile și pot stimula creativitatea și învățarea, dar au un cost pe care chiar și adulții îl gestionează cu greu. Nu putem ignora acest aspect,” concluzionează Heitmayer.
Astfel, studiul sugerează că simpla eliminare a telefonului nu este soluția magică pentru a combate procrastinarea. Problema este mult mai profundă, fiind legată de felul în care ne-am obișnuit să interacționăm cu tehnologia și de strategiile companiilor care exploatează acest comportament în favoarea lor.
