Alexandr Sinigur, alias „Синий”, condamnat la detenție pe viață, a fost eliberat săptămâna trecută din penitenciar. Informația a fost confirmată de directorul ANP, Anatolie Falcă, transmite IPN.

„Lui Sinigur i-au stabilit pedeapsa pe 30 de ani privațiune de libertate, fiindcă avea un comportament bun. Noi nu am putut să nu înaintăm demersul în ceea ce ține de amnistie, nu și eliberarea”, a precizat șeful ANP.

După un timp, avocații lui Sinigur au depus cererea în instanța de judecată privind eliberarea acestuia.

„Judecata nu a ținut cont de ceea ce a prezentat penitenciarul. El trebuia să fie eliberat în anul 2045, dar l-au eliberat în sala de judecată”, a mai spus șeful ANP.

„A fost eliberat pe articolul 91, condiții inumane”, a precizat directorul ANP, Anatolie Falcă, în cadrul Audierii Raportului Consiliului pentru Prevenirea Torturii.

ANP a contestat decizia la Curtea de Apel Nord, a precizat secretarul de stat la Ministerul Justiției, Ruslan Lungu.

„Poziția reprezentantului penitenciarului în instanța de judecată a fost ca să nu fie eliberat înainte de termen. Instanța, judecătorul, a luat o hotărâre prin care a fost eliberat înainte de termen. În aceeași zi, de către reprezentanții instituției a fost depus recurs către Curtea de Apel Nord. Curtea de Apel urmează să se pronunțe”, a menționat Ruslan Lungu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandru Sinigur, alias „Синий” a fost condamnat la detenție pe viață în 2006, după ce a fost extrădat din Rusia, pentru o serie de infracțiuni deosebit și excepțional de grave comise în Moldova și Ucraina.

Acesta a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante, dobândire prin șantaj, privațiune ilegală de libertate.

Acesta a fost condamnat inclusiv pentru omorul omului de afaceri Piotr Sarî.

#ANP #inchisoare #judecator #lider criminal #omor

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.