Germania oferă un nou sprijin financiar Republicii Moldova. Este vorba de 37 de milioane de euro, în cadrul unui pachet mai larg oferit Ucrainei, aprobat recent de Bundestag, a anunțat ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, aflată într-o vizită la Chișinău. Domeniile de sprijin pentru țara noastră vor fi discutate suplimentar cu autoritățile de la Chișinău.

„Atât guvernul federal actual, cât și cel viitor, am decis împreună alte 37 de milioane de euro ajutor pentru Republica Moldova. Alegerile care au avut loc în Germania sunt punctul forte al democrației noastre. Nu înseamnă nicio schimbare în ceea ce privește ajutorul pe care îl garantăm Moldovei, atât la nivel de platformă de parteneriat. Și de ce facem asta? Pentru că este și interesul nostru și este bazat și pe o prietenie profundă, pe calea europeană. Sigur, lucrurile în viitorul apropiat nu vor fi mai simple. Noi toți, dar mai ales țara dumneavoastră, ne confruntăm cu o situație economică dificilă.

Observăm acest scenariu perfid al lui Putin, dar oamenii din Moldova au ales, ei au ales conștient statul de drept, democrația și o viață pașnică. Iar noi vom sprijini Moldova pe această cale, pe calea voastră în Uniunea Europeană”, a spus Annalena Baerbock.

Prim-ministrul și-a exprimat gratitudinea pentru ajutorul acordat de Germania, menționând că această țară este unul din cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova, care a răspuns de fiecare dată la apelul autorităților de la Chișinău. Premierul s-a referit la cele cinci ediții ale Platformei de Parteneriat pentru Moldova – o inițiativă comună a Germaniei, Franței și României, accentuând că fiecare ediție a fost esențială pentru stabilitatea și modernizarea țării noastre.

„Nicio țară nu a devenit o poveste de succes fără sprijin inițial solid și parteneriate puternice. Acest ajutor l-am cerut partenerilor noștri – ca să construim drumuri și spitale, școli și locuri de muncă. Tot ce facem este pentru oameni – pentru o viață mai bună aici, acasă. Și știm că doar împreună putem transforma visurile noastre în realitate”, a spus șeful Executivului.

Potrivit premierului, Germania este cel mai mare donator bilateral la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, cu 25% din contribuție, ceea ce înseamnă 33 de milioane de euro în anul 2025 și 40 de milioane în 2023. De asemenea, Germania sprijină modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă din Cahul, cu o investiție de aproximativ 8 milioane de euro, parte a unui program mai amplu de peste 54 de milioane de euro și o contribuție în eficiență energetică și infrastructură socială, precum școala din Doroțcaia sau grădinița din Miclești.

Pe plan economic, Germania este al cincilea partener comercial și al șaptelea investitor ca volum de capital, cu peste 400 de companii în Republica Moldova, care oferă mii de locuri de muncă. „Moldova are un potențial uriaș. Chiar și cu un război la graniță, avem domenii și industrii care pot genera creștere și bunăstare pentru toți”, a subliniat premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de întrevederea cu Dorin Recean, ministra din Germania a avut o discuție cu președinta Maia Sandu. Discuțiile s-au axat pe subiecte privind parcursul european al țării noastre, aprofundarea cooperării economice, sprijinul bilateral continuu și securitatea regională.

Annalena Baerbock a venit în Moldova, după o vizită de rămas bun în Ucraina, înainte de încheierea mandatului. Oficiala de la Berlin s-a aflat la Kiev pe parcursul zilei de marți, 1 aprilie.

#discuții #Dorin Recean #Germania #ministra #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.