Primarul de Chișinău, Ion Ceban, și-a depus declarația de avere pentru anul 2024 la Agenția Națională de Integritate (ANI). Documentul arată că edilul a ridicat un salariu anual de aproximativ 301.000 de lei, ceea ce înseamnă peste 25.000 de lei lunar. De asemenea, a primit diurne de 125.494 de lei, aproape dublu față de 2023.

În plus, primarul a declarat venituri de 184.542 de lei ca indemnizații pentru nașterea și îngrijirea copilului. La evenimente de familie, acesta a primit 40.000 de lei la două zile de naștere și 19.850 de euro la o cumetrie.

Soția edilului, angajată la compania TIVI KIDS, a obținut un salariu de 49.992 de lei, dividende de 173.197 de lei și 2.400 de lei din închirierea unui automobil.

La capitolul bunuri imobile, Ceban a declarat un apartament de 230 metri pătrați, estimat la 991.775 de lei, primit prin donație în 2016. De asemenea, a indicat un teren intravilan evaluat la aproximativ 160.000 de lei, ambele nefiind înregistrate pe numele său.

În declarația sa mai figurează un automobil Skoda Kodiaq, achiziționat în leasing pe cinci ani, cu o valoare de 36.860 de euro.

Primarul nu a declarat conturi bancare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avere #Ion Ceban

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.