Prima dată după mai mulți ani a crescut numărul deținuților în penitenciare, un indiciu îngrijorător, declară Avocatul Poporului, Ceslav Panico. Cifra a crescut cu 150 de persoane în anul trecut. Dacă la 1 ianuarie 2024 cifra era de 5695 de condamnați, la 1 ianuarie 2025 a ajuns la 5844. Potrivit ombudsmanului, procentual nu este mult, 2,5%, dar tendința trebuie întreruptă, transmite IPN.

Totodată, cazurile de violență sunt în scădere, dar numărul rămâne încă mare, de aproape 1000 de cazuri pe an.

Datele se regăsesc în raportul tematic „Siguranța și securitatea deținuților în sistemul penitenciar: realități și perspective”. Documentul a fost prezentat în cadrul unor audieri publice, organizate la parlament.

Principalele constatări ale raportului evidențiază persistența subculturii criminale, inclusiv consumul de alcool și droguri, infrastructura învechită în penitenciare, numărul insuficient de angajați și condițiile de detenție nesatisfăcătoare în unele închisori.

Republica Moldova se află printre țările europene cu cea mai înaltă rată de deținuți raportată la populație, se arată în raport.

Grigore Novac, șeful comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice, a accentuat că problemele sunt alarmante. Parlamentul e dispus să intervină dacă instituțiile responsabile vor propune îmbunătățirea legislații și mecanismele necesare, precizează deputatul.

„Nu sunt suficienți angajați în sistem, de aceea nu-i monitorizare adecvată. Respectiv, ajung obiecte interzise și se dezvoltă subcultura criminală. Dacă se dezvoltă asta, încep scheme, cum ar fi „cu ruda în accident”, „reprezentantul băncii”, – toate duc la alte infracțiuni”, a precizat Grigore Novac.

Ministerul Justiției cunoaște deficiențele din penitenciare, menționează secretarul de stat Ruslan Lungu, care dă asigurări că instituția intervine la anumite aspecte.

„Avem acum în discuție o idee de a face prin analogie cu procurorii și judecătorii, în calitate de garanție socială pentru angajații penitenciarelor, compensarea cheltuielilor pentru transport sau pentru cazare, în cazul în care activează în alte localități decât în cea de reședință”, a precizat Ruslan Lungu.

Aceste și alte propuneri sunt discutate și în cazul în care sunt duse la bun sfârșit, vor fi înaintate parlamentului, a conchis secretarul de stat de la ministerul Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocatul poporului #închisori

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.