Coborârea temperaturii stratului de aer la suprafața solului sub 0 grade Celsius, în perioada de vegetație a culturilor, afectează grav dezvoltarea plantelor și uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau duce la moartea acestora.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), înghețurile dăunează pomii în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului sunt: caişii, piersicii, vișinii, cireşii, mărul, nucul, alunul şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.

„Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ. În marea majoritate a cazurilor, momentele critice din ciclul vegetativ (diferenţierea organelor de reproducere, înflorire, fructificare etc.) se produc în afara perioadelor de îngheţ. Numai în cazurile rare, când înghețurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie însemnată. Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Aimentare reiterează necesitatea asigurării riscurilor de producție în agricultură”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. În acest sens, autoritățile menționează că posibilităţile actuale de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe: măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare și măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie).

Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald), mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului. Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0 grade Celsius. Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, în raport cu condiţiile meteorologice şi locale (relief şi microrelief, soiuri de plante, condiţii tehnice, pante, altitudine), ca şi de costurile materiale posibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pentru acest weekend, meteorologii au emis Cod galben de schimbare bruscă a vremii. Pe data de 6 aprilie, temperatura medie a aerului va scădea cu 10°C, iar în intervalul 7 – 9 aprilie, în orele nocturne și ale dimineții, se prevăd înghețuri cu intensitatea de -1..-3°C.

Meteorologii anunță Cod galben de schimbare bruscă a vremii. În ce zile se prevăd înghețuri

#culturi #înghețuri #masuri #Moldova

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.