Se știe că peștele este printre cele mai sănătoase alimente de pe planetă. Este plin cu substanțe nutritive importante, precum proteine și vitamina D. Peștele este, de asemenea, o sursă excelentă de acizi grași omega-3, care sunt incredibil de importanți pentru corp și creier.

1.Bogat în substanțe nutritive importante, peștele este plin de nutrienți care lipsesc celor mai mulți oameni. Aceasta include proteine de înaltă calitate, iod, diverse vitamine și minerale. Speciile grase sunt uneori considerate cele mai sănătoase. Acest lucru se datorează faptului că peștii grași, inclusiv somonul, păstrăvul, sardinele, tonul și macroul, sunt mai bogate în nutrienți pe bază de grăsimi. Aceasta include vitamina D, un nutrient solubil în grăsimi care lipsește multor persoane.

2.Poate reduce riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral, acestea fiind cele mai frecvente două cauze ale morții premature în lume. În mod surprinzător, multe studii observaționale ample arată că persoanele care mănâncă în mod regulat pește, prezintă un risc mai scăzut cu până la 15%, de infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale și moarte cauzată de boli de inimă.

3.Conține substanțe nutritive care sunt cruciale în timpul dezvoltării. Acizii grași omega-3 sunt esențiali pentru creștere și dezvoltare. Acidul docosahexaenoic cu grăsimi omega-3 (DHA) este deosebit de important pentru dezvoltarea creierului și a ochilor. Din acest motiv, este adesea recomandat ca femeile însărcinate și care alăptează să mănânce suficienți acizi grași omega-3. Cu toate acestea, unii pești au un conținut ridicat de mercur, care este legat de problemele de dezvoltare a creierului, astfel, femeile însărcinate ar trebui să mănânce doar pește cu conținut scăzut de mercur, cum ar fi somonul, sardinele și păstrăvul, și nu mai mult (340 grame) pe săptămână.

4.Poate stimula sănătatea creierului. Funcția creierului scade adesea odată cu îmbătrânirea. În timp ce declinul mental ușor este normal, există și afecțiuni neurodegenerative grave, cum ar fi boala Alzheimer. Multe studii observaționale arată că persoanele care mănâncă mai mult pește au rate mai scăzute de declin mental. Studiile arată, de asemenea, că persoanele care mănâncă pește în fiecare săptămână au mai multă substanță cenușie – țesutul funcțional major al creierului – în părțile creierului care reglează emoția și memoria.

5.Poate ajuta la prevenirea și tratarea depresiei. Depresia este o afecțiune mentală obișnuită. Se caracterizează prin dispoziție scăzută, tristețe, energie scăzută și pierderea interesului pentru viață și activități. Deși nu se discută aproape la fel de mult ca bolile de inimă sau obezitatea, depresia este în prezent una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume. Studiile au constatat că persoanele care mănâncă pește în mod regulat sunt mult mai puțin susceptibile de a deveni depresive. Numeroase studii controlate relevă, de asemenea, că acizii grași omega-3 pot combate depresia și pot crește semnificativ eficacitatea medicamentelor antidepresive.

6.O bună sursă dietetică de vitamina D. Vitamina D funcționează ca un hormon steroid în corpul tău și cca. 4 din 10 persoane au deficiență sau conținut scăzut de Vitamina D. Peștele și produsele din pește sunt printre cele mai bune surse alimentare de vitamina D. Pești cum ar fi somonul și heringul, conțin cele mai mari cantități.

7.Vă poate reduce riscul de boli autoimune. Bolile autoimune precum diabetul de tip 1 apar atunci când sistemul imunitar atacă și distruge în mod greșit țesuturile sănătoase ale corpului. Mai multe studii leagă aportul de omega-3 sau ulei de pește de un risc redus de diabet de tip 1 la copii, precum și de o formă de diabet autoimun la adulți. Unii experți consideră că un consum ridicat de pește poate reduce, de asemenea, riscul de artrită reumatoidă și scleroză multiplă.

8.Poate ajuta la prevenirea astmului bronșic la copii. Astmul este o boală frecventă caracterizată prin inflamația cronică a căilor respiratorii. Ratele acestei afecțiuni au crescut dramatic în ultimele decenii. Studiile arată că un consum regulat de pește este legat de un risc cu 24% mai mic de astm la copii.

9.Vă poate proteja vederea la bătrânețe. Degenerescența maculară legată de vârstă este o cauză principală a tulburărilor de vedere și a orbirii, care afectează în cea mai mare parte adulții vârstnici. Unele dovezi sugerează că dacă consumăm pește regulat, acizii grași omega-3 și conținutul ridicat in fosfor, pot proteja împotriva acestei boli. Într-un studiu, aportul regulat de pește a fost legat de un risc cu 42% mai mic la femei de a face această boală.

10.Peștele poate îmbunătăți calitatea somnului. Tulburările de somn au devenit incredibil de frecvente la nivel mondial. Într-un studiu de 6 luni efectuat la 95 de bărbați de vârstă mijlocie, o masă cu pește de 3 ori pe săptămână a dus la îmbunătățiri atât în somn, cât și în funcționarea optimă a organismului. Cercetătorii au apreciat că acest lucru a fost cauzat de conținutul bogat de vitamina D și fosfor.

#pește #sanatate #somn

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.