Ministerul rus de Externe a anunțat miercuri, 9 aprilie curent, expulzarea atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, colonelul Nicu Secară, și a adjunctului său, locotenent-colonelul Cristinel Agapi. Decizia vine ca răspuns la un gest similar făcut anterior de autoritățile române.

Potrivit diplomației ruse, nota oficială privind declararea celor doi diplomați români persona non grata a fost înmânată însărcinatului cu afaceri al României la Moscova, Liliana Burda. Măsura a fost justificată ca un „răspuns de oglindă” față de expulzarea, în martie, a atașatului militar rus de la București și a adjunctului său.

La momentul respectiv, România a motivat expulzările prin acțiuni „contrare Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”. Moscova a replicat acum cu aceeași formulare, sugerând că decizia României a fost nejustificată.

Această escaladare face parte dintr-un val mai larg de tensiuni diplomatice între Rusia și mai multe state din regiune. Pe 4 aprilie, Ministerul rus de Externe a anunțat și expulzarea a trei diplomați din Republica Moldova, la fel, într-un „răspuns de oglindă”. În ultimii ani, astfel de măsuri de retorsiune au devenit tot mai frecvente în Europa, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării relațiilor dintre Rusia și blocul occidental.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ambasada Romaniei #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.