Președintele Parlamentului, Igor Grosu, insistă că Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, ar avea intenția de a se lansa în politică, iar scrisoarea care a apărut în spațiul public, despre unele presiuni pe care le-ar fi avut din partea guvernării, este o metodă de a reveni în țară, pe arena politică.

„Eu cred că cineva a ales o metodă să se lanseze în politică. Mă refer la cei care publică astfel de scrisori și probabil o să mai vină tot felul de anunțuri deocheate. Se pregătește să intre în politică, ceea ce n-ar fi rău. Este decizia ei. Ceea ce este rău, că atunci când tu ești la conducerea instituției care combate corupția, tu ești acolo, ai tot instrumentariul, ai, după cum pretinzi, informații din astea și nu acționezi. Acum, când nu ai aceste împuterniciri, brusc ai devenit harnică. (…) Fiecare are voie să încerce în domeniul acesta”, a spus Igor Grosu.

Igor Grosu și anterior a spus că Veronica Dragalin ar urma să se lanseze în politică, fără a oferi prea multe detalii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în spațiul public a apărut o scrisoare semnată de Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, unde susține că guvernarea ar fi supus-o presiunilor. Au fost menționați Maia Sandu și Dorin Recean. În scrisoarea respectică, Dragalin a atașat și câteva mesaje primite de la membrul CSM, Ion Guzun, pe rețeaua Signal.

Președinția a respins acuzațiile, calificându-le drept falsuri, pe când Guvernul și Ministerul Justiției nu au comentat. Între timp, membrul CSM Ion Guzun nu neagă existența comunicării, însă susține că anumite discuții au fost scoase din context și prezentate tendențios. Acesta a mai declarat că își menține angajamentul față de independența autorității judecătorești și va continua să respecte această valoare în activitatea sa în cadrul CSM.

Scrisoarea Veronicăi Dragalin în care susține că guvernarea ar fi supus-o presiunilor. Președinția: Acuzații false

#Igor Grosu #scrisoare #Veronica Dragalin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.