Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

FOTO Un laborator criminalistic multifuncțional modern a fost inaugurat la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI

10 Apr. 2025, 15:29
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
10 Apr. 2025, 15:29 // Societate //  Cătălina Boico

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a inaugurat joi, 10 aprilie, un laborator criminalistic multifuncțional la Academia „Ștefan cel Mare” din Chișinău.

În acest centru, studenții vor învăța cum se face corect o cercetare la fața locului, cum să identifice și să analizeze probe biologice, urme, amprente sau dispozitive digitale, dar și cum să acționeze profesionist în timpul unei percheziții sau audieri. Laboratorul include mai multe spații specializate pentru activități practice: două săli multifuncționale, un model al unei unități de gardă, săli pentru audieri speciale și prezentare spre recunoaștere, laboratoare de grafoscopie, traseologie, dactiloscopie, chimie, precum și spații pentru acordarea primului ajutor și pentru activități în domeniul IT.

Prezentă la evenimentul de inaugurare, șefa MAI, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că inaugurarea acestui laborator reprezintă un pas important spre o educație de calitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

„Este o investiție în tehnologie, în formarea viitorilor ofițeri și, mai ales, în siguranța cetățenilor. Aici, studenții vor învăța cum să transforme teoria în acțiune și vocația în carieră, pregătiți să răspundă profesionist provocărilor reale din teren”, a mai adăugat ea.

La rândul său, reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Daniela Gasparikova, a menționat că: „rezultatele efortului nostru comun, pe care le vedem astăzi, vor contribui la constituirea unui serviciu de poliție profesionist, în care comunitatea are încredere, dotat cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru a asigura siguranța și securitatea. Această unitate de instruire, renovată și echipată cu sprijinul generos al Guvernului SUA, va fi utilizată anual de peste 5.000 de studenți și ofițeri de poliție, atât pentru formarea inițială, cât și continuă”.

Autoritățile precizează că în afară de cei circa 2000 de studenți ai Academiei, noile dotări vor fi utilizate și de cei circa 3500 – 3800 de angajați MAI care participă anual la programe de instruire inițială și continuă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Renovarea și dotarea laboratorului criminalistic al Academiei „Ștefan cel Mare” s-au realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților de instruire ale poliției în Republica Moldova”, implementat de PNUD cu asistența Guvernului SUA. Tot în cadrul acestui proiect a fost modernizată sala de antrenamente pentru tacticile defensive a Academiei, unde se desfășoară pregătirea viitorilor polițiști, dar și a angajaților deja activi.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.