Președintele american Donald Trump a criticat în mod deschis mai multe state, acuzându-le că refuză să importe carne de vită și pui din SUA, în ciuda faptului că America le cumpără produsele. Aceste refuzuri au fost folosite de administrația Trump ca justificare pentru introducerea noilor tarife comerciale.

Uniunea Europeană și Regatul Unit interzic importul de carne de vită din SUA tratată cu hormoni de creștere, o practică comună în industria americană. Printre substanțele utilizate se numără estradiol și testosteron, despre care evaluările europene arată că pot avea efecte negative asupra sănătății, inclusiv un risc crescut de tumori canceroase.

Pe de altă parte, Australia și Argentina au impus restricții în 2003, după apariția unor cazuri de encefalopatie spongiformă bovină (cunoscută ca boala vacii nebune) în SUA. Deși interdicțiile au fost parțial ridicate în ultimii ani, accesul pe aceste piețe rămâne limitat. În cazul Australiei, carnea de vită din SUA trebuie să provină de la animale crescute, crescute și sacrificate exclusiv pe teritoriul american – o cerință greu de îndeplinit pentru majoritatea producătorilor.

În plus, UE interzice importul de pui american tratat cu clor – o metodă folosită pentru a elimina bacteriile periculoase precum campylobacter. Deși Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară susține că riscurile directe pentru consumatori sunt scăzute, europenii consideră că spălarea cărnii în clor ascunde probleme mai mari legate de igienă și bunăstarea animalelor în fermele americane.

Experții atrag atenția că această metodă nu garantează siguranța produselor. „Apa cu clor nu a eliminat bacteriile. Ele au rămas periculoase, doar că nu mai puteau fi detectate”, spune Erik Millstone, specialist în politici alimentare la Universitatea din Sussex.

Pentru ca produsele din carne americane să fie acceptate pe aceste piețe, industria agricolă din SUA ar trebui să adopte standarde mai stricte, similare celor europene – un pas pe care mulți producători nu sunt dispuși să îl facă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carne #SUA #UE

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.