Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Roma și Vaticanul s-au transformat în adevărate fortărețe pentru funeraliile Papei Francisc

25 Apr. 2025, 19:16
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Apr. 2025, 19:16 // Actualitate //  Realitatea.md

Roma se află în stare de alertă maximă în așteptarea funeraliilor papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie 2025. Orașul și Vaticanul au implementat un plan de securitate fără precedent, având în vedere că se estimează că până la 200.000 de credincioși și aproximativ 170 de delegații oficiale vor participa la ceremonie. Printre liderii mondiali confirmați se numără Donald Trump, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski, Luiz Inácio Lula da Silva și regele și regina Belgiei, relatează AFP.​

Președinta Maia Sandu va participa la funeraliile Sanctității Sale Papa Francisc

Trupul neînsuflețit al Pontifului, originar din Argentina, este expus în Bazilica Sfântul Petru, unde valuri de pelerini își aduc omagiul. Garda Elvețiană, corpul de elită responsabil de siguranța Papei, recunoscută pentru uniformele lor colorate, este în alertă maximă.

„Am fost mobilizați încă de luni, când Sfântul Părinte a trecut la Domnul”, a declarat un membru al Gărzii Elvețiene, care a preferat să rămână anonim. „Următoarele zile vor fi extrem de grele”, a adăugat el.

Roma, deja cunoscută pentru transportul public haotic și numeroasele șantiere, se confruntă acum cu restricții severe. Avioanele de luptă sunt în stare de alertă, iar polițiști-lunetiști au fost poziționați pe acoperișurile clădirilor de-a lungul Via della Conciliazione, bulevardul emblematic care duce spre Piața Sfântul Petru. De asemenea, a fost instituită o zonă de interdicție a zborurilor de 24 de ore deasupra Romei.

Printre oficialitățile care vor participa la ceremonie se numără președinții SUA, Donald Trump, al Franței, Emmanuel Macron, și al Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar și lideri precum Javier Milei din Argentina sau Lula da Silva din Brazilia. De asemenea, vor fi prezenți regele Spaniei, Felipe VI, și prințul William al Regatului Unit.

În total, între 150 și 170 de delegații oficiale sunt așteptate – fiecare având nevoie de escortă polițienească.

La funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, din aprilie 2005, peste 10.000 de agenți de ordine au fost mobilizați. Acum, autoritățile italiene au instalat puncte de control în jurul Vaticanului, iar elicopterele și dronele poliției survolează neîncetat zona.

„Întreaga zonă a Pieței Sfântul Petru va fi supusă unor controale extrem de stricte”, a avertizat prefectul Romei, Lamberto Giannini.

Pelerinii care intră în bazilică trebuie să treacă prin verificări ca în aeroport, iar polițiștii efectuează controale ale genților. „Sute de agenți sunt deja la locul evenimentului”, a spus un ofițer.

Agenția Italiană de Protecție Civilă a mobilizat între 2.000 și 2.500 de voluntari pentru a gestiona fluxul de credincioși. Alături de ei, vor fi prezenți peste 500 de medici și infirmiere, cu ambulanțe în stare de alertă.

„Este imposibil de estimat câți oameni vor veni”, a declarat purtătorul de cuvânt al agenției, Pierfrancesco Demilito. „Dar ne așteptăm la cel puțin câteva sute de mii.”

La funeraliile Papei Benedict al XVI-lea, în 2023, au participat aproximativ 200.000 de persoane. Dar anul acesta este un An Sfânt Jubiliar, așa că numărul credincioșilor ar putea depăși 250.000. Un adevărat test pentru Roma – și pentru întreaga lume catolică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking