Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Cât de reală este unirea coridorului ocupat al Crimeei cu Transnistria de armata lui Putin?

25 Apr. 2025, 18:54
 // Categoria: Opinii // Autor: 
25 Apr. 2025, 18:54 // Opinii // 

Scenariul privind unirea coridorului ocupat al Crimeei cu regiunea separatistă Transnistria este unul imposibil în acest moment, fiind lansat de Kremlin pentru a speria cu precădere cetățenii Republicii Moldova, a afirmat pentru „Adevărul” Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova.

Rusia ar putea pregăti o nouă ofensivă asupra regiunilor Harkiv, Sumî și Zaporojie, a afirmat recent președintele Consiliului Rezerviștilor din Forțele Terestre ale Forțelor Armate ale Ucrainei, Ivan Timoșko. Iar maiorul Forțelor Armate ale Ucrainei Valerii Prozapas a declarat că Federația Rusă plănuiește o ofensivă asupra Zaporojiei, Hersonului, Nicolaevului și Odesei, obiectivul strategic cheie fiind unirea coridorului Crimeii ocupate din Ucraina cu regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova.

„Rușii pregătesc capete de pod pentru ofensivă, inclusiv în direcția Zaporojie. Trebuie să înțelegem clar acest lucru. Zaporojie este pentru ei unul dintre orașele strategice, deși, desigur, nu la fel de prioritar ca direcția Odesa. Pentru că obiectivul lor strategic principal este să unească coridorul Crimeii ocupate cu Transnistria, capturând Hersonul, Nikolaievul și Odesa”, a punctat acesta.

Visul vechi al Kremlinului

„Adevărul” a vorbit despre scenariul unirii coridorului ocupat al Crimeei cu regiunea separatistă Transnistria cu fostul ministru al Apărării Republicii Moldova, Anatol Șalaru.

Anatol Șalaru a afirmat că, prin lansarea acestui scenariu imposibil privind unirea coridorului ocupat al Crimeei cu regiunea separatistă Transnistria, se urmărește inducerea panicii atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina.

,,Asta e un vis vechi de-al Rusiei încă din 2014, de a crea așa-numita Novorossia, care include și Odesa, și sudul Basarabiei, și Transnistria și, de fapt, ar fi mers până unde ar fi oprit alții. Dar astăzi este un plan pe care Rusia îl lansează pentru a intimida Ucraina, pentru a speria cetățenii ucraineni, în special, pe cei din Moldova. Dar, în realitate, nu are nimic comun cu situația de pe front, fiindcă oricine vrea să se informeze se uită la hartă și vede pe unde ar putea Rusia din Crimeea să ajungă la Odesa sau la Tiraspol. Sunt două căi. A treia, cea aeriană, este exclusă. Nu au capacitatea să aterizeze. Nu au capacitatea să traverseze spațiul aerian al Ucrainei. Calea maritimă, astăzi, Marea Neagră este controlată de către Ucraina datorită dronelor Magura pe care le au, drone maritime care au distrus elicoptere, au doborât avioane, nu doar navele militare, ci și orice navă de desant care ar porni din Novorossisk sau din Kerci sau din orice parte a Crimeei către Odesa sau sudul Basarabiei la Marea Neagră. Acestea sunt interceptate, fiindcă au nevoie de mai mult timp pentru a ajunge, nu doar 4-6 ore, probabil chiar mai mult de o zi sau două. Rusia a pierdut 30-40% din flota maritimă pe care o avea în Marea Neagră, inclusiv navele de desant. Și cât pot să transporte? De exemplu, pot trimite 10 nave cu 20.000 sau 30.000 de oameni. Dintre acestea, nu cred că ajunge vreo una la litoralul Mării Negre. Dacă ies pe uscat, atunci e și mai mare problema, fiindcă pentru asta ar trebui să ocupe orașe mari, care au practic 1 milion de locuitori, precum Nikolaiev, Zaporojie sau Dnipro, orașe care stau în calea armatei ruse. Să ne amintim că le-a trebuit aproape un an să ocupe Bahmutul, un oraș cu 40-50 de mii de locuitori, care acum e complet distrus”, a afirmat Anatol Șalaru.

Fostul ministru moldovean al Apărării a subliniat că Rusia nu mai are capacitate militară, ci doar o capacitate de propagandă informațională, prin care încearcă să intimideze lumea.

,,Ar fi o soluție, teoretic, să ajungă neobservați la Voznesensk, în regiunea Odesei, să debarce vreo 10.000 de militari sau măcar 5.000, să ocolească Odesa prin câmpuri ca să nu se întâlnească cu armata ucraineană și să ajungă la Tiraspol. Dar este o poveste de science fiction”, a adăugat Anatol Șalaru.

Europa, ținta lui Putin

Întrebat dacă acest scenariu ar putea deveni posibil în cazul în care Kievul nu va fi susținut de Occident, fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru, a respins această ipoteză, afirmând că Europa va continua să ajute Ucraina, fiind conștientă că ea este ținta armatei lui Putin.

,,Europa nu va înceta să ajute Ucraina, pentru că înțelege că ea este ținta de fapt și nu un simplu observator. Europa înțelege că Rusia o amenință direct, și din ultimele declarații s-a înțeles că ajutorul european va crește pentru Ucraina. Europa se pregătește de un eventual război cu Rusia, alocând sume uriașe pentru industria militară și dezvoltarea noilor tehnologii. Inclusiv Republica Moldova va fi ajutată în acest sens. Statele Unite ajută foarte mult cu rachetele pentru sistemele Patriot și alte sisteme anti-aeriene. Războiul de astăzi nu mai este cel de acum trei ani, când era dominat de artilerie, tancuri și blindate. Ucraina a retras de pe linia întâi tancurile, pentru că durata medie de supraviețuire a acestora este foarte scurtă. Astăzi e războiul dronelor. 85% din pierderile recente ale Rusiei se datorează dronelor. Este un război antidronă și cu mine. Artileria și tancurile nu mai sunt la fel de importante. Contează rachetele și aviația. Dronele sunt critice. Anul acesta, Ucraina va produce până la 5 milioane de drone. Uniunea Europeană a decis să aloce între 800-900 miliarde de euro pentru capacitățile de apărare, iar o mare parte din bani merg către cercetarea dronelor și noilor tehnologii care pot anula tehnologiile clasice. Războiul modern nu înseamnă confruntări directe între armate. Militarii stau la 60-80 km de linia întâi și controlează dronele. Sunt drone pentru evacuarea răniților, pentru coordonarea rachetelor cu rază lungă, pentru supraveghere. Dronele Magura, cele maritime ucrainene, au redus practic la zero importanța flotei maritime ruse în Marea Neagră. Ucraina a primit ajutor de la SUA în valoare de 123 de miliarde de dolari – nu 350, cum spune Trump, nici 500, cum spun unii. Iar anul acesta, Ucraina va produce armament de 35 de miliarde, aproape cât a primit în 3 ani. Ajutorul din partea Uniunii Europene este crucial, mai ales dacă va reuși să compenseze lipsa Starlink al lui Musk cu tehnologii proprii și să înlocuiască sistemele Patriot cu unele europene”, a mai spus acesta.

Război de uzură

În ceea ce privește sprijinul american, Anatol Șalaru exclude posibilitatea ca America să îl oprească pentru că ar fi percepută drept trădătoare sau chiar complice cu Rusia. Anatol Șalaru subliniază că SUA preferă un război de uzură în Ucraina pentru a evita destrămarea Rusiei, considerând că un regim stabil este mai ușor de controlat decât unul imprevizibil.

,,SUA a dorit întotdeauna un război de uzură, de lungă durată a Ucrainei, fără să dea posibilitate Ucrainei să câștige imediat războiul. Probabil, că ei se tem foarte mult de destrămarea Rusiei și de asta încearcă să încetinească Ucraina. Un război de uzură ar ducea la slăbirea Rusiei și ei ar vrea niște schimbări, dar pe cale pașnică și lente în Rusia. Ei se tem că o eventuală victorie a Ucrainei ar duce la căderea regimului lui Putin și ei se gândesc că bine dacă nu este Putin poate veni altul mai rău că noi știm că acolo sunt unii foarte agresivi, foarte radicali și foarte anti-occidentali. Probabil că Rusia va ajunge pe mâinele unora mult mai răi decât Putin. Asta a fost întoteauna dacă vă uitați în istorie: o să vedeți ca SUA au salvat de multe ori. Ba URSS, începând cu anii ’20,  când mureau de foame le-a trimis ajutor, ba a industrializat-o: toate marile uzine și hidrocentrale din Rusia pe marile râuri sunt construite de americani, începând cu tractoarele și terminând cu avioane și camioane, și tancuri. Toate acestea sunt făcute de SUA. Câte ori a fost nevoie au ajutat, inclusiv în anii 90 când rușii mureau de foame. Au trimis ajutor umanitar. SUA vrea ca Rusia să rămână în forma în care este astăzi, să nu se dezmembreze, se gândesc că este mai bine un regim cu care noi să negociem, să ne înțelegem, să fie previzibil decât ceva imprevizibil. În plus, pentru Trump este important să și-l aibă aliat pe Putin în războiul lui comercial și nu doar comercial împotriva China. SUA au declarat că unicul lor dușman este China și vrea toată lumea aliată împotriva Chinei. Iar Ucraina este așa…aduc și ei un sacrificiu în numele viitorului luminos al SUA. Dar Trump a supraestimat Ucraina și UE, și l-a supraestimat pe Putin. Putin nu are capacitatea de a ocupa Ucraina și nu are capacitatea să se miște mai departe. Iar UE a demonstrat că poate lua decizii rapide. Ajutorul economic și militar va continua și va fi chiar mai mare decât până acum. UE poate înlocui ajutorul american. Industria militară americană va produce, iar Europa poate cumpăra și transmite mai departe Ucrainei”, a conchis fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking