Procesul de evaluare externă a procurorilor (vetting), menit să curețe sistemul de justiție din Moldova de cadre compromise, se confruntă cu o situație care ridică semne de întrebare serioase. În acest caz în centrul atenției este procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție, Alexandru Gaina.
În cadrul verificărilor, Comisia Vetting a scos la iveală indicii clare privind lipsa de integritate financiară a procurorului Gaina. Este vorba despre o discrepanță între veniturile sale oficiale și bunăstarea reală, în special — deținerea a două spații locative și a două automobile. După cum arată practica comisiei, astfel de divergențe în declarații devin, de obicei, un temei inechivoc pentru un aviz negativ și excluderea din sistem.
Totuși, în cazul lui Alexandru Gaina, comisia a recurs la un gest fără precedent: în loc să emită o decizie firească de nepromovare a evaluării, procurorul a fost invitat la o audiere repetată. Mai mult, i s-a permis să aducă cu el un martor care, după cum se așteaptă, urmează să confirme legalitatea provenienței mijloacelor financiare ale procurorului. O asemenea indulgență pare a fi o anomalie pe fundalul standardelor riguroase aplicate procurorilor de rând.
De la aspecte financiare la etica profesională
Loialitatea comisiei față de activele financiare ale procurorului trezește și mai multă nedumerire dacă îi analizăm parcursul profesional. Numele lui Alexandru Gaina a figurat de mai multe ori în spațiul public în legătură cu acuzații de presiune nefondată asupra mediului de afaceri.
Recent, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova (CSJ) a pus punctul final într-un dosar de rezonanță, confirmând legalitatea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) prin care A. Gaina a fost recunoscut vinovat de încălcări grave la pornirea urmăririi penale împotriva reprezentanților făbricii de vinuri „Dionysos Mereni”. Decizia CSJ a menținut în vigoare sancțiunea disciplinară aplicată procurorului.
Conform hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, ale cărui constatări au fost confirmate definitiv de instanța de judecată, procurorul Gaina a admis o serie de încălcări procesuale flagrante, printre care:
• a îndeplinit defectuos obligațiile de serviciu, a acționat necorespunzător în raport cu acțiunile funcționale, deoarece chiar din materialele pe care s-a bazat ordonanța de pornire a urmăririi penale era deja clar că, în speță, este vorba de un raport juridic civil, care trebuia soluționat în altă ordine decât cea penală;
• a invocat concluzii ce depășesc marja discreției acordate de abilitățile de serviciu și a făcut constatări asupra cărora poate să se pronunțe doar instanța de judecată;
• eronat a dispus reținerea unei persoane, precum și a efectuat acțiuni procesual-penale pe caz, inclusiv acțiuni cu caracter de ingerință în viața privată a persoanei (percheziții, ridicarea descifrările convorbirilor telefonice efectuate în cadrul urmăririi penale).
Traducând aceste formulări juridice seci într-un limbaj accesibil, se conturează un tablou îngrijorător: folosindu-se de atribuțiile de serviciu, procurorul a intervenit într-un litigiu dintre doi agenți economici privind recuperarea unei datorii. Prin pornirea ilegală a unui dosar penal, s-au făcut presiuni asupra creditorului pentru a-l constrânge să renunțe la pretențiile legale față de debitor.
Protecție la cel mai înalt nivel?
Faptul că s-a ajuns la o sancțiune disciplinară este prin sine un lucru remarcabil, având în vedere nivelul de susținere de care, din câte se pare, a beneficiat procurorul.
Anterior, în spațiul public au apărut informații (în urma scurgerilor de conversații de pe Telegram) potrivit cărora fostul ministru al Justiției, actualmente judecător al Curții Constituționale, S. Litvinenco, ar fi încercat să intervină în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor pentru a-l salva pe A. Gaina de răspundere. Conform mesajelor publicate, ministrul le-a solicitat unor membri ai Consiliului Superior al Procurorilor să respingă plângerea depusă pe numele procurorului, argumentând că el personal „a verificat totul”, iar Gaina este un „băiat de treabă”.
Cu toate acestea, amploarea încălcărilor comise de procuror în dosarul „Dionysos Mereni” s-a dovedit a fi atât de gravă, încât nici măcar intervenția Ministrului Justiției nu a ajutat: cu majoritatea voturilor, Consiliul Superior al Procurorilor l-a sancționat pe procurorul A. Gaina, iar Curtea Supremă de Justiție, după câțiva ani de litigii, a menținut definitiv acest verdict.
Indulgență pentru „băieții de treabă”?
Apare o întrebare firească: de ce Comisia Vetting, care evaluează profilul etic și profesional al candidaților, ignoră faptul că instanța de judecată supremă a țării l-a recunoscut, de facto, pe procuror ca fiind inapt pentru gestionarea obiectivă a dosarelor?
Un procuror obișnuit cu un asemenea palmares, confirmat prin hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și ale Curții Supreme de Justiție, cu greu ar putea spera la o promovare cu succes a evaluării. Totuși, în acest caz, comisia a lăsat cumva în afara parantezelor abuzurile profesionale, concentrându-se doar asupra averii, iar la acest capitol demonstrează o flexibilitate uluitoare, permițând „martorilor” să legalizeze active dubioase.
Cazul lui Alexandru Gaina riscă să devină un precedent periculos. Dacă un procuror ale cărui acțiuni ilegale împotriva mediului de afaceri au fost confirmate de instanță va reuși să treacă vettingul grație mărturiilor unui oarecare martor și a protectorilor influenți, acest fapt va pune sub semnul întrebării însăși esența și sinceritatea reformei justiției din Republica Moldova. Curățarea sistemului nu poate fi selectivă, iar statutul de „băiat de treabă” nu trebuie să substituie etica profesională și respectarea legii.
