Vladimir Zelenski și Donald Trump au avut o discuție de 15 minute în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, în timpul funeraliilor Papei Francisc. Deși nu era planificată o întrevedere, cei doi au convenit să discute mai mult după slujba de înmormântare a suveranului pontif.

Casa Albă a calificat conversația dintre Zelenski și Trump drept „foarte productivă” și a promis să furnizeze mai multe informații ulterior. Se întâmplă în pofida anunțului că o întrevedere este puțin probabilă, din cauza duratei limitate a deplasării și circumstanțelor în care oficialii dau ochii la Roma.

Inițial, Trump alesese Arabia Saudită drept destinație externă din noul său mandat și urma să viziteze țara luna viitoare, transmite Antena3. Odată cu decesul Papei Francisc, planurile s-au schimbat, iar Trump a mers în prima sa călătorie la Roma.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Protocolul de așezare, organizat după numele țărilor în limba franceză, a dictat ca Trump să se afle lângă liderii Estoniei și Finlandei, cu care a avut interacțiuni scurte. Liderul american a făcut schimb de politețe cu alți șefi de stat și de Guvern și a dat mâna cu omologul francez Emmanuel Macron.

Kievul, prin canale diplomatice, propusese Italiei și mai multor parteneri europeni să organizeze un summit privind Ucraina pe fundalul vizitei liderilor străini la Roma pentru funeraliile Papei Francisc. Guvernul condus de Girogia Meloni, însă, nu a acceptat un asemenea eveniment în ziua funeraliilor, punctând că asemenea reuniunea ar fi dificil de organizat din punct de vedere logistic.

#Francisc #înmormântare #întrevedere #Trump #Zelenski

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.