Consiliul de Stat al Chinei a aprobat, duminică, 27 aprilie curent, zece noi reactoare nucleare, un vot de încredere care arată că energia nucleară va rămâne o componentă centrală în tranziţia energetică a celei de a doua economii a lumii. Este pentru al patrulea an la rând în care China aprobă construirea a cel puţin 10 noi reactoare nucleare.

În prezent, în China sunt în diferite etape de construire 30 de reactoare nucleare, aproape jumătate din numărul din întreaga lume, estimările fiind că, la finele acestui deceniu, China va devansa SUA şi va deveni cel mai mare producător mondial de energie nucleară.

Potrivit publicaţiei locale The Paper, cele 10 noi reactoare ar urma să coste aproximativ 200 de miliarde de yuani (27 de miliarde de dolari). Patru din cele 10 noi reactoare au fost atribuite grupului China General Nuclear Power Corp., care le va construi la centralele sale de la Fangchenggang şi Taishan. Rivalii China National Nuclear Corp., State Power Investment Corp. şi China Huaneng Group Co. au obţinut aprobările necesare pentru a construi câte două noi reactoare fiecare.

Reactoarele vor produce 200 de Gigawați, până în 2040

Producţia de energie nucleară a Chinei este aşteptată să ajungă la 65 de Gigawaţi la finele lui 2025, potrivit China Electricity Council, de la 60 de Gigawaţi anul trecut. Până în 2040, parcul de centrale nucleare al Chinei ar urma să ajungă la o capacitate de 200 de Gigawaţi, echivalentul a 10% din producţia totală de electricitate, arată un raport publicat duminică de China Nuclear Energy Association.

Însă o condiţie crucială pentru punerea în practică a acestui plan va fi menţinerea disciplinei pe partea de costuri. O notă de plată de 2,7 miliarde de dolari pentru fiecare din cele 10 noi reactoare nucleară contrastează cu recentele proiecte din SUA şi Europa afectate de amânări şi depăşiri de costuri. În Marea Britanie, cele două noi reactoare care sunt construite la centrala de la Hinkley Point C sunt aşteptate să coste în total 47,9 miliarde lire sterline (63,7 miliarde dolari).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China profită de pe urma unui aparat de stat care oferă dezvoltatorilor de proiecte acces la credite cu dobânzi reduse, o sursă importantă de economii dat fiind faptul că cele mai importante costuri apărute de-a lungul funcţionării unei centrale nucleare sunt în prima fază a construirii.

În plus, un flux constant de proiecte de construire de reactoare nucleare permite lanţurilor de aprovizionare să se consolideze, iar echipele de constructori pot dobândi experienţă, astfel că se reduc şansele unor întârzieri costisitoare.

#china #investitie #reactoare nucleare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.