Cele mai mari două țări de la frontiera estică a Uniunii Europene şi a NATO, Polonia şi România, organizează în luna mai alegeri prezidențiale cruciale pentru viitorul regiunii, dar şi al securității europene, într-un moment marcat de ascensiunea forțelor naționalist-suveraniste, pe fundalul evoluțiilor din războiul din Ucraina, scrie Adevărul.
Ambele state au aceleași interese strategice, joacă un rol extrem de important în sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, în asigurarea securității în zonele geostrategice cele mai sensibile, la Marea Baltică, în cazul Poloniei, şi la Marea Neagră, în ceea ce privește România. În acest sens, Polonia s-a angajat într-un program masiv de înzestrare şi pregătire militară cu cheltuieli pentru Apărare de 4,7% din PIB, în timp ce România prevede cheltuieli pentru Apărare de 2,5% din PIB în acest an. Cele două țări sunt şi cele mai mari economii din Europa Centrală și de Est, cu creșteri semnificative în ultimele decenii, ajungând la niveluri similare în ceea ce privește produsul intern brut raportat la puterea de cumpărare, aproximativ 80%, din media europeană, conform datelor Comisiei Europene.
Alegerile din Polonia și cele din România se suprapun într-una dintre runde, pe 18 mai, când este organizat turul al doilea din România, iar în Polonia – primul tur. Finala din Polonia este programată pe 1 iunie.
Rolul președinților în cele două ţări este foarte asemănător. Ei nu se implică în guvernarea de zi cu zi, dar au puteri importante în calitate de șef de stat şi de comandant al forțelor armate, cu valențe deosebite în conducerea politicii externe şi de apărare. Mandatul prezidențial este, în ambele cazuri, de cinci ani.
În alegerile din Polonia sunt înscriși în cursă 13 candidaţi, dar bătălia se va da între trei dintre ei, conform sondajelor de opinie. În cercetările sociologice, pe primul loc în preferințele electoratului polonez se situează actualul primar al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, susţinut de Platforma Civică, actuala forţă aflată la guvernare, cu un scor cuprins în palierul 30%-40%. El este urmat în sondaje de Karol Nawrocki, 20%-30%, independent susținut de PiS, Partidul Lege şi Justiție, fost partid de guvernământ din rândurile căruia a provenit președintele în funcție, aflat acum la sfârşitul mandatului, Andrzej Duda. Pe locul al treilea se situează Slawomir Mentzen, 10%-20%, candidatul formaţiunii Konfederacja, de extremă dreapta. El s-a aflat în ascensiune în perioada de la intrarea în cursa electorală, micșorând la un moment dat distanța față de Karol Nawrocki, după care pare să fi intrat într-o perioadă de recul. Ceilalți candidați sunt creditați cu scoruri mici, departe de intrarea în finală.
La fel ca în România, temele referitoare la securitate au fost dezbătute pe larg în campania electorală din Polonia. În același timp, s-au simțit îngrijorările legate de pozițiile administrației Trump față de războiul din Ucraina şi faţă de securitatea Europei, nu în ultimul rând fiind exprimate preocupările privind combaterea dezinformării şi a manipulării. Experiența prin care a trecut România la alegerile anulate din noiembrie anul trecut a fost atent studiată, pentru că România este un partener solid şi foarte important pentru Varșovia, spun surse guvernamentale poloneze. Pentru cei care au analizat cazul României, ceea ce s-a întâmplat în noiembrie pe rețelele sociale, în special pe TikTok, a fost șocant şi a fost nevoie de mai mult timp în vederea explicării fenomenului. Oricum, dezinformarea şi manipularea sunt luate foarte în serios în Polonia, atât de structurile guvernamentale specializate în combaterea fenomenului, cât şi de organizațiile civice şi de mediul academic care semnalizează activitățile nenaturale în spațiul online.
