Bugetarii au astăzi, 1 mai, liber, întrucât în Republica Moldova este marcată Ziua Muncii. Vineri, 2 mai, este însă zi lucrătoare pentru angajați. Precizările au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

„1 mai va fi zi liberă pentru majoritatea cetățenilor, dar totuși reprezentanții mai multor profesii vor continua să muncească. Mulțumim fiecărui medic, asistent medical, conducător de ambulanță, brancardier, infirmier, felcer, salvator, polițist, pompier, militar, operator de la Serviciul 112, agent de pază, șofer de troleibuz, autobuz sau taxi, controlor de trafic aerian, pilot, mecanic de tren, brutar, muncitori din salubritate, lucrători din sistemul electroenergetic, asistenți personali și orice angajat care nu are niciodată zi de odihnă. Mulțumim tuturor celor care lucrează și noaptea și de sărbători, inclusiv de Paști sau de Crăciun”, a afirmat Daniel Vodă.

Daniel Vodă a mai adăugat, într-o conferință de presă la Guvern, că ziua de 1 mai este dedicată recunoașterii eforturilor și contribuției fiecărui lucrător la dezvoltarea Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago (SUA) din 1886, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

#1 mai #bugetari #Guvern #precizari #zi libera

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia