Cultura corporativă trece printr-o transformare profundă, iar această schimbare este vizibilă la scară globală: Rusia, SUA, Europa, unde trendul a început cu peste un deceniu în urmă. Într-un interviu acordat presei ruse, Evghenia Heineman, șefa departamentului de dezvoltare a brandului de angajator la T-bank, a subliniat că angajatorii puternici în 2025 sunt cei care își tratează angajații ca pe oameni, nu doar ca pe niște „resurse”.

În Rusia, interesul pentru cultura organizațională a început să prindă contur în urmă cu cinci–șapte ani. În prezent, companiile de top tratează acest aspect nu doar ca pe un element de HR, ci ca pe o componentă strategică a imaginii și valorii companiei pe piață.

Conform unui studiu realizat de Centrul de Strategie și Politică „Platforma”, în colaborare cu SCAN-Interfax și RASO, companii, precum Sber, T-bank, Yandex și Gazprom Neft se remarcă prin culturi organizaționale progresiste, caracterizate prin adaptabilitate, viteză de reacție și deschidere spre inovație.

Evghenia Heineman subliniază trei piloni ai unei culturi corporative eficiente: analiza constantă a capitalului uman, coerența între ce promite compania și ce oferă în realitate și o comunicare transparentă venită de sus în jos.

Un exemplu elocvent este T-bank, unde practica „șeful are întotdeauna dreptate” este complet eliminată. În schimb, orice angajat poate adresa întrebări direct top managementului, fără bariere ierarhice.

Mai mult, toate deciziile majore sunt însoțite de explicații clare, pentru a preveni confuzia și lipsa de asumare la nivel operațional.

Accentul se pune tot mai mult pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională: de la sprijin financiar pentru tinerele mame, la infrastructură modernă în birouri și spații de lucru care să funcționeze ca adevărate ecosisteme urbane.

Tendința internațională este clară: un angajator competitiv nu se definește doar prin salarii sau gratuități, cum ar fi fructe, cafea/ceai, ci prin modul în care permite dezvoltarea profesională și umană a angajaților săi. Această abordare holistică nu doar că ajută companiile să atragă și să rețină talente, dar are și un impact direct asupra imaginii de brand, relațiilor cu investitorii și partenerii, precum și asupra capitalizării pe piață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajat #companie #cultura #sef

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.