Interpol a fost anunțat despre faptul că deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, condamnați de prima instanță în Republica Moldova, sunt căutați de oamenii legii. Dezvăluirea a fost făcută de ministra de Interne Daniella Misail-Nichitin, în studioul Radio Moldova.

Oficiala a menționat că, din informațiile pe care le dețin autoritățile constituționale, cei doi nu au părăsit teritoriul Moldovei. transmite IPN. Conform ministrei, persoanele vizate nu puteau pleca din țară pe căi legale.

„Informațiile despre faptul că aceste persoane sunt în căutare au fost transmise vecinilor noștri, România și Ucraina. De asemenea, această informație a fost transmisă pe linia INTERPOL. Din informațiile pe care le deținem, aceste persoane nu au părăsit teritoriul Republicii Moldova prin punctele de trecere a frontierei. Aceste persoane nu au cum să părăsească Republica Moldova pe căi legale”, a spus Daniella Misail-Nichitin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, din declarațiile ministrei, prin intermediul Biroului Politici de Reintegrare s-a discutat cu Tiraspolul, însă pe cale oficială nu s-au primit răspunsuri despre aflarea Irinei Lozovan și a lui Alexandr Nesterovschi în stânga Nistrului.

Referindu-se la căutarea lui Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de pușcărie și aflat în Rusia, ministra a punctat că autoritățile de la Moscova „nu au reacționat” la solicitările de extrădare trimise de către responsabilii de la Chișinău.

Pe 19 martie 2025, Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă, pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Colega lui, Irina Lozovan, și-a primit sentința de șase ani de pușcărie pe 31 martie 2025, fiind acuzată de corupție electorală și finanțarea ilegală a formațiunilor asociate cu Șor.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.