Leul moldovenesc a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993, iar în toți anii care au urmat s-a modernizat în mod constant. Leul a înlocuit cuponul introdus temporar după ruptura de rubla rusească. Schimbul s-a realizat după cursul de 1 leu la 1000 de cupoane, în efortul autorităților de a stabiliza economia și de a afirma suveranitatea monetară, transmite IPN.

Emisia unei noi valute naționale în acel an a stopat hiperinflația inițiată odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. La prima emitere a leului moldovenesc, dolarul american valora 3,85 lei. Această tranziție a fost sprijinită de Banca Națională a Moldovei, fondată în 1991, care a devenit instituția responsabilă de emiterea monedei, stabilitatea financiară și politica monetară.

Doar Banca Națională a Moldovei are astăzi dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată.

Leul moldovenesc este compus din 100 de subunități, care se numesc „bani”, iar codul internațional prin care este descrisă valuta este: ISO 4217 MDL. Moneda națională este prezentată actualmente prin 9 bancnote (de 1000, 500, 200, 100, 50, 20, 10, 5 lei și 1 leu) și 8 monede (10, 5, 2 lei și 1 leu și 50, 25, 10 și 5 bani).

Denumirea leului vine din secolul al XVII-lea. Țara Moldovenească nu avea o monedă locală comună, însă locuitorii foloseau monede din străinătate confecționate din aur și argint. Datorită creșterii influenței economice a Imperiului Olandez pe meleagurile Țărilor Românești și pe peninsula balcanică, și-a făcut apariția moneda olandeză pe care era ilustrată chipul unui leu. În 1867, după unirea principatelor române, moneda unică a fost botezată „leu”. Leva bulgară și leka albaneză au aceeași etimologie ca și leul românesc și cel moldovenesc.

Prima emisie de lei moldovenești, din noiembrie 1993, a conținut bancnote de 1 leu, 5 lei și 10 lei. Acestea au fost elaborate în culorile drapelului: bancnota de 1 leu – galbenă, bancnota de 5 lei – albastră și bancnota de 10 lei – roșie. Prima serie a fost total diferită față de bancnotele pe care le avem astăzi în circulație.

Seria modernă a fost emisă în anul 1994, fiind puse în circulație bancnote de 1 leu, 5 lei, 10 lei și, pentru prima dată, 50 de lei. În condițiile inflației destul de ridicate, BNM a emis bancnota de 100 de lei și de 200 de lei, în septembrie 1995. Iar în decembrie 1999, a apărut bancnota de 500 de lei și mai târziu, în octombrie 2003, cea de 1000 de lei.

Leul moldovenesc este dotat cu mai multe elemente de siguranță menite să prevină falsificarea și să faciliteze verificarea autenticității bancnotelor. Bancnotele au un filigran vizibil atunci când sunt privite în lumină, care reprezintă de obicei chipul domnitorului Ștefan cel Mare. Un alt element important este imprimarea în relief, care poate fi simțită la atingere. Unele bancnote au cerneală care își schimbă culoarea în funcție de unghiul de vizualizare, în special bancnotele cu valoare mai mare. Totodată, bancnotele conțin microtext și elemente grafice complexe, greu de reprodus cu mijloace obișnuite.

La lumina ultravioletă, devin vizibile elemente fluorescente: fibre colorate, benzi, simboluri sau valori nominale care nu pot fi observate în lumină naturală. În cazul bancnotelor mai recente, cum sunt cele din polimer (emise după 2018), se adaugă și o fereastră transparentă, un element de siguranță specific acestui tip de material, împreună cu o folie metalizată aplicată parțial.

De la prima emitere și până acum, bancnotele moldovenești sunt create într-un mic orășel din Franța, care are o experiență de tipărire a bancnotelor de mai bine de 300 de ani.

Începând cu data de 2 ianuarie 2025, Banca Națională a Moldovei a adoptat euro ca monedă de referință pentru stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc. Astfel, euro înlocuiește dolarul SUA în această funcție. Astăzi schimbul oficial este de 19,58 lei pentru un euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #leul moldovenesc #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.