SA Energocom a semnat un contract de achiziție pe trei ani pentru achiziția de gaze naturale cu OMV Petrom, unul dintre liderii pieței energetice din regiune, potrivit unui comunicat oficial. În baza acestuia, Energocom va achiziționa gaze naturale provenite din proiectul strategic Neptun Deep.

„Acesta este cel mai mare proiect de gaze naturale din Marea Neagră și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Neptun Deep are rezerve estimate de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, care vor contribui la poziționarea României ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, menționează responsabilii companiei.

Livrările vor fi efectuate la punctul virtual de tranzacționare (VTP) din România, asigurând un flux constant de gaze naturale pentru Republica Moldova.

„După ce Rusia a redus livrările de gaze către Republica Moldova, în 2021, Energocom a demonstrat că poate aduce gaze naturale lichefiate chiar de peste ocean, iar acum securizează livrările din cel mai mare proiect offshore din Marea Neagră ce urmează să înceapă extracția într-un viitor apropiat. Prin contractul acesta pe termen lung, vom contribui la diversificarea surselor de aprovizionare și, astfel, la securitatea energetică a țării”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

În 2024, Energocom a acoperit 83,72% din volumul total de gaze consumate în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#contract #OMV Petrom #SA Energocom

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.