Autentificarea în serviciile fiscale electronice se va face exclusiv prin MPass – serviciul guvernamental de autentificare și control al accesului. Potrivit informațiilor oferite de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), această decizie vine în urma cerințelor legale care obligă toate instituțiile publice să renunțe la sistemele proprii de autentificare și să integreze acest mecanism centralizat, securizat și flexibil în toate serviciile publice electronice, transmite IPN.

Totodată, SFS menționează că această tranziție presupune sistarea portalului www.servicii.fisc.md începând cu 1 iunie 2025, folosit timp de 15 ani pentru accesarea serviciilor fiscale. Astfel, toate serviciile vor putea fi accesate prin intermediul „Cabinetului personal al contribuabilului” de pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat. Autentificarea se va realiza doar prin semnătură electronică sau mobilă.

Implementarea sistemului MPass este prevăzută de o Hotărâre de Guvern care obligă autoritățile și instituțiile publice să adopte acest serviciu și să nu mai creeze infrastructuri similare de autentificare, mai comunică sursa citată. O altă hotărâre stabilește că accesul în rețea din exterior trebuie permis doar prin metode de autentificare sigură, cum este semnătura electronică unică.

Sistemul MPass, potrivit autorităților, oferă mai multe opțiuni de autentificare, inclusiv prin telefon mobil, token USB sau buletin electronic. De asemenea, sunt disponibile și metode alternative, precum autentificarea în doi pași sau utilizarea EVOSign. Un alt element de securitate al sistemului este expirarea automată a sesiunii de lucru după o perioadă de inactivitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instituția precizează că închiderea portalului fiscal nu va afecta datele istorice ale contribuabililor. Datele vor rămâne disponibile pe noua platformă, iar utilizatorii vor avea acces la infrastructura digitală a serviciilor guvernamentale, fără să memoreze mai multe parole sau identificatori.

#MPass #servicii publice electronice #Serviciul Fiscal de Stat #utilizare obligatorie

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.