Vicepreședintele american JD Vance a declarat joi că Rusia a cerut teritorii pe care nu le-a cucerit în cadrul negocierilor de pace privind invazia Ucrainei, în timp ce Casa Albă continuă să-și manifeste frustrarea față de eforturile Moscovei de a pune capăt războiului, scrie Politico.

„Rusia nu se poate aștepta să primească un teritoriu pe care nici măcar nu l-a cucerit încă. Și chiar asta au prevăzut în acel plan de pace inițial”, a declarat Vance într-un interviu pentru Fox News.

În urmă cu două zile, vicepreședintele american a arătat că Rusia „cere prea mult” și a estimat că regimul lui Putin va trebui, probabil, să accepte concesii.

Dar Vance a declarat joi, la Fox News, că cererile exagerate ale Moscovei au sens, deoarece Rusia crede că va câștiga războiul.

„Știam că prima ofertă a rușilor va fi exagerată. Știam că vor cere mai mult decât era rezonabil să ofere, așa funcționează adesea negocierile. Nu sunt deranjat de asta. Ceea ce m-ar deranja ar fi dacă am ajunge la concluzia că rușii nu se angajează în negocieri cu bună credință”, a spus el.

În acest caz, a avertizat Vance, Casa Albă ar renunța la rolul său de mediator.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce inițial a concentrat furia Casei Albe predominant asupra Ucrainei în eforturile sale de a negocia un acord de pace, Donald Trump a semnalat în ultimele săptămâni frustrarea față de lipsa de disponibilitate a Rusiei de a ajunge la un compromis.

Trump a lansat joi seară un apel pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, la „o încetare necondiționată a focului de 30 zile” în cadrul războiului din Ucraina, informează AFP.

Trump cere un armistiţiu de 30 de zile în Ucraina. Putin e amenințat cu sancțiuni dacă nu îl respectă

#JD Vance #razboi #Rusia #teritorii #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.