Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Trump cere un armistiţiu de 30 de zile în Ucraina. Putin e amenințat cu sancțiuni dacă nu îl respectă

09 Mai 2025, 09:46
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
09 Mai 2025, 09:46 // În Lume //  Realitatea.md

Volodimir Zelenski a avut o conversație telefonică cu omologul său Donald Trump, care a salutat ratificarea acordului de parteneriat economic de către Rada Supremă. Cei doi au vorbit și despre un posibil armistițiu de 30 de zile între Ucraina și Rusia. Președintele american a amenințat cu sancțiuni dacă acordul nu este respectat, scrie antena3.ro.

„Am discutat despre necesitatea unor eforturi suplimentare pentru pace, în special măsuri concrete care pot fi luate. Președintele Trump a întrebat despre situația de pe câmpul de luptă și l-am informat pe scurt despre ea. Ucraina este pregătită pentru o încetare a focului de 30 de zile începând chiar de astăzi.

Ne așteptăm ca Rusia să fie de acord cu această propunere. De asemenea, am confirmat că Ucraina este pregătită pentru negocieri în orice format. Dar pentru aceasta, Rusia trebuie să-și arate seriozitatea intențiilor sale de a pune capăt războiului, începând cu o încetare a focului completă și necondiționată”, a transmis Zelenski.

De partea cealaltă, Donald Trump a scris un mesaj pe rețeaua sa Truth Social, după discuția cu liderul de la Kiev, în care a amenințat cu sancțiuni în cazul în care un potențial armistițiu nu este respectat.

„Discuțiile cu Rusia/Ucraina continuă. SUA solicită, în mod ideal, un armistițiu necondiționat de 30 de zile. Sperăm că se va respecta un armistițiu acceptabil și ambele țări vor fi trase la răspundere pentru respectarea caracterului sacru al acestor negocieri directe. Dacă armistițiul nu este respectat, SUA și partenerii săi vor impune noi sancțiuni. Mii de tineri soldați mor săptămânal și toată lumea ar trebui să își dorească ca acest lucru să se oprească. Și eu vreau, și Statele Unite ale Americii vreau, de asemenea.

În calitate de președinte, îmi voi menține angajamentul de a asigura pacea între Rusia și Ucraina, împreună cu europenii, și va fi o pace durabilă! Acest armistițiu trebuie să conducă, în cele din urmă, la un acord de pace.Totul se poate realiza foarte rapid și voi fi disponibil în orice moment dacă este nevoie de serviciile mele. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump.

Discuția dintre cei doi a avut loc înainte de parada de la Moscova de pe 9 mai. La festivitațile lui Putin este prezent și președintele Chinei, Xi Jinping.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Parlamentul Ucrainei a ratificat acordul pentru minerale cu SUA. Kievul speră la sprijin american de lungă durată

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 15:10
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 15:10 // Slider //  Ana Panaguța

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!