Un nou studiu publicat în revista Science arată că medicamentele împotriva anxietății, ajunse în râuri și fluvii, influențează comportamentul somonilor, făcându-i mai îndrăzneți și mai eficienți în migrație — dar cu posibile riscuri pe termen lung. Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole din Suedia au implantat 279 de somoni tineri de crescătorie cu dispozitive care eliberează lent două medicamente frecvent detectate în mediile acvatice: clobazam (un anxiolitic) și tramadol (un analgezic).
Somonii au fost monitorizați în timp ce migrau de pe râul Dal spre Marea Baltică, trecând prin mai multe baraje hidroelectrice. Rezultatele au arătat că peștii expuși la clobazam au traversat barajele de 2-3 ori mai repede decât cei neexpuși, ajungând mai eficient la destinație.
Cercetătorii cred că această eficiență se datorează unui comportament mai curajos al peștilor drogați, care par să ezite mai puțin în fața obstacolelor periculoase, cum sunt turbinele barajelor. În schimb, tramadolul nu a avut un efect semnificativ asupra migrării.
Totuși, acest curaj aparent are și un revers. Somonii expuși la clobazam s-au dovedit mai puțin înclinați să formeze grupuri, comportament care îi poate face mai vulnerabili în fața prădătorilor.
„La prima vedere, pare că medicamentele ajută peștii, dar orice abatere de la comportamentul natural poate avea consecințe negative asupra populațiilor”, a declarat Jack Brand, biolog și autor principal al studiului.
Fenomenul este parte a unei probleme mai mari. S-au detectat peste 900 de substanțe farmaceutice în apele naturale din întreaga lume, inclusiv antibiotice, antidepresive și medicamente pentru durere — multe dintre ele acționând asupra sistemului nervos.
Cercetătoarea Karen Kidd, ecotoxicolog la Universitatea McMaster, avertizează că nu se cunosc pe deplin efectele cumulative ale acestor medicamente asupra ecosistemelor acvatice. „Este o problemă globală și încă nu știm ce impact are amestecul acestor substanțe asupra faunei”, a spus ea.
Pentru a limita poluarea cu medicamente, experții propun îmbunătățirea stațiilor de epurare și dezvoltarea de medicamente care se degradează mai ușor în mediu. Studiul aduce dovezi importante că modificările comportamentale observate în laborator pot apărea și în sălbăticie, oferind o nouă perspectivă asupra influenței omului asupra ecosistemelor.
