Anchetatorii sub acoperire din Olanda s-au dat drept colecţionari pentru a afla unde e tezaurul dacic care a fost furat de la muzeul din Drents. Aceștia au făcut o ofertă de aproape jumătate de milion de euro pentru coiful de la Coțofenești și pentru brăţările furate. Astfel au aflat că sunt ascunse şi nu ar fi fost vândute sau topite.

Anchetatorii ar fi trimis doi agenți sub acoperire ca să afle unde e tezaurul. Aceștia l-ar fi abordat prima oară pe fratele unuia dintre suspecți, i-ar fi oferit suma de 500.000 de euro și un telefon mobil și i-ar fi spus acestuia că fratele lui – cel care e suspect – să îi contacteze. Este vorba despre un tânăr care apare în pozele făcute publice cu șapcă și ochelari într-un magazin de bricolaj.

La scurt timp a fost arestat de autoritățile olandeze.

Între timp, a început procesul împotriva hoților implicați în furtul de la Muzeul din Olanda. Doi suspecţi au fost aduși vineri în faţa unei instanțe de la un tribunal olandez, în procesul privind furta coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice. Furtul a fost comis în ianuarie, când hoţii înarmaţi cu exploziv au intrat în Muzeul Drents şi au spart vitrinele pentru a fura coiful şi trei brăţări din aur.

Procuratura a declarat că deţine „numeroase dovezi” care îi asociază cu acest jaf pe cei doi bărbaţi şi pe un alt complice. Autorităţile au găsit haine folosite care prezentau urme de ADN de la suspecţi şi cioburi de sticlă despre care cred că provin de la spargerea geamurilor şi vitrinelor muzeului. Procuratura a declarat că „presupune” că obiectele din aur nu au fost topite şi că principalii suspecţi sunt încă în posesia lor.

Ambii suspecţi au refuzat să facă declarații în instanţă. Poliţia i-a propus chiar unuia dintre suspecţi reducerea la jumătate a pedepsei dacă dezvăluia locaţia coifului, însă fără niciun rezultat.

Poliţia oferă o recompensă de 100.000 de euro pentru informaţii care conduc la recuperarea coifului.

Aceste comori arheologice fuseseră împrumutate de la Muzeului Naţional de Artă a României (MNIR). Directorul instituţiei a fost demis imediat pentru decizia sa de a împrumuta aceste artefacte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Olanda #Romania #tezaur

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.