Aproape 200 de pesticide au fost identificate într-un studiu care a analizat praful din locuințe din întreaga Europă. Cercetătorii cer reglementări mai stricte, care să țină cont de efectele combinate ale acestor „cocktailuri toxice”. Oamenii de știință spun că cercetarea lor susține ideea că riscurile pesticidelor ar trebui evaluate nu doar individual, ci și în combinație cu alte substanțe chimice. Acest lucru ar trebui să se aplice atât substanțelor deja folosite, cât și celor care urmează să fie aprobate, potrivit The Guardian.
În cadrul celor mai ample cercetări de acest gen realizate până în prezent, oamenii de știință au analizat praful din locuințe din 10 țări europene, în 2021, și au detectat în total 197 de pesticide.
Peste 40% dintre pesticidele identificate în praf au fost asociate cu efecte extrem de toxice, inclusiv cancer și perturbarea sistemului hormonal la oameni.
Numărul de pesticide detectate într-o locuință a variat între 25 și 121, iar nivelurile au fost, de regulă, mai ridicate în casele agricultorilor.
Profesorul Paul Scheepers, de la Institutul Radboud pentru Științe Biologice și de Mediu, a declarat: „Avem multe studii epidemiologice care arată că diverse boli sunt asociate cu amestecuri de pesticide.”
El a explicat că pesticidele din praf ajung în case prin intermediul pantofilor, dar și al pisicilor și câinilor. „Dacă nu ne descălțăm la intrare, aducem mult praf de afară. Animalele de companie sunt și ele o sursă”, a spus Scheepers.
„Există multe studii care arată că animalele acumulează contaminanți din exterior, inclusiv pesticide. Un alt grup de surse sunt produsele de consum pe care le aducem în casă… orice pesticide cumpărate din magazin pentru diverse scopuri, dar și tratamentele antiparazitare pentru animale (contra puricilor și căpușelor) sunt o sursă importantă.”
Deși concentrațiile fiecărui pesticid în praf erau reduse, amestecurile ce conțin zeci de substanțe chimice pot avea un impact asupra sănătății, mai ales în contextul expunerii frecvente la pesticide, care apar și în concentrații mai mari pe fructe, legume și flori.
Studiul a constatat că un insecticid denumit DDT (diclor-difenil-tricloretanul) continuă să persiste în mediu, deși este interzisă în unele țări încă din 1972.
Scheepers a subliniat că autoritățile care aprobă utilizarea produselor ar trebui să ia în calcul persistența acestora în mediu, precizând că, și dacă produse precum PFAS (grupa substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate) ar fi interzise în prezent, ele probabil vor rămâne în natură mult timp.
PFAS sunt cunoscute drept „substanțe chimice eterne” deoarece nu se degradează în mediul înconjurător. Sunt utilizate într-o gamă largă de produse de consum și procese industriale, iar unele dintre ele au fost asociate cu boli grave la oameni și animale, inclusiv forme de cancer.
„Produsele precum DDT, interzise de mult timp, sunt atât de persistente încât se acumulează în mediu și circulă constant… Acum avem aceeași problemă cu PFAS – e un scenariu repetat”, a explicat Scheepers. „Poate că autoritățile ar trebui să țină cont de persistența chimicalelor – adică stabilitatea chimică înseamnă persistență în mediu și acumulare în lanțul trofic. Cel mai probabil, în viitor vom descoperi probleme similare cu alte substanțe persistente.”
Cercetătorii au adăugat că studiul lor arată ce combinații de pesticide există în mediu, permițând autorităților să le testeze – nu doar pe cele comerciale, deja testate.
Descoperirea DDT-ului în mediu sugerează, de asemenea, că evaluările de risc pentru pesticidele moderne ar trebui să țină cont de interacțiunile acestora cu substanțele mai vechi, au conchis specialiștii.
