Deşi în ţara lor nu le folosesc, deoarece sunt periculoase, potrivit normelor UE, francezii continuă să exporte pesticide în alte state. O anchetă jurnalistică a dezvăluit faptul că mai multe companii franceze profită de o scăpare juridică pentru a exporta în diferite ţări produse fitofarmaceutice interzise de legilaţia europeană, din cauza efectelor nocive asupra sănătăţii şi mediului, scrie Agerpres.

Chiar dacă producerea, depozitarea şi traficul produselor fitofarmaceutice interzise de UE repezintă infracţiuni, potrivit unei legi franceze care a intrat în vigoare din data de 1 ianuarie 2022, textul actului normativ nu interzice şi exportul substanţelor active care intră în componenţa produselor fitofarmaceutice.

„E ca şi cum ai interzice pâinea, dar nu şi grâul”, a concluzionat Martin Boudot, prezentatorul emisiunii „Vert de rage”, în cadrul căreia a fost prezentată ancheta jurnalistică. Potrivit datelor colectate de ONG-ul elveţian Public Eye, în anul 2023, Franţa a aprobat exportul a 7.294 de tone de pesticide interzise de Bruxelles.

Printre produsele interzise exportate de industria franceză figurează în principal picoxystrobin (3.000 de tone), un fungicid interzis din 2017, şi fipronil (1.400 de tone), un insecticid care provoacă decesul albinelor, potrivit ONG-ului Public Eye.

Emisiunea „Vert de rage” dedicată exporturilor franceze de pesticide interzise va fi difuzată în săptămânile următoare de postul francez de televiziune France 5, iar ulterior în alte ţări.

În ultima vreme, specialiştii avertizează tot mai des asupra efectelor catastrofale ale pesticidelor pentru organismul uman, studii recente indicând faptul că acestea pot crește riscul dezvoltării unor tipuri de cancer, inclusiv leucemie, limfom non-Hodgkin, cancer de vezică urinară, de colon, pulmonar și pancreatic.

Fermierii, lucrătorii agricoli și locuitorii din apropierea terenurilor agricole sunt cei mai expuși la riscul de cancer cauzat de pesticidele utilizate în agricultură, dar şi consumatorii.

„Periculos este efectul cumulativ, putem mânca salată și roșii care sunt contaminate, dar putem mânca și alte fructe care să fie la rândul lor contaminate. E greu de spus o cantitate, pentru că discutăm de un efect cumulativ. Noi nu mâncăm doar un anumit fruct sau o anumită legumă și nici analizele nu fac referire doar la un anumit tip de fruct/legumă. Dar efectul cumulativ vizează interacțiunea acestora cu organismul uman”, declara recent șeful disciplinei de toxicologie din cadrul Universității de Medicină „Carol Davila”, medicul român Radu Țincu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #Franta #pesticide

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.