Organizatorii Moldova Pride 2025 au criticat decizia Consiliului Municipal Chișinău (CMC) de a interzice Marșul Egalității, programat pentru 15 iunie. Echipa Bang Bang, organizatoarea evenimentului, susține că hotărârea autorităților este ilegală și contravine drepturilor fundamentale garantate de Constituția Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă, motivele invocate de Primărie, precum „protejarea moralității publice”, nu au temei legal și favorizează discriminarea. Organizatorii consideră că măsura încalcă dreptul la întrunire pașnică și libertatea de exprimare.

În ciuda interdicției, echipa Moldova Pride anunță că marșul va avea loc conform planului, pe traseul tradițional din centrul Chișinăului. Ei fac apel la solidaritate din partea societății civile, susținând că drepturile omului nu trebuie puse în discuție.

Vasile Micleușanu, unul dintre organizatori, afirmă că decizia Primăriei reflectă o schimbare îngrijorătoare de atitudine din partea autorităților. El subliniază că marșul promovează valori democratice, incluziunea și respectul pentru diversitate.

Marșul Moldova Pride a ajuns la a 13-a ediție și, până acum, s-a desfășurat fără interdicții. Organizatorii anunță că vor continua demersurile legale și civice pentru a apăra drepturile comunității LGBTQ+ și libertățile garantate de lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CMC #LGBT

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.