Republica Moldova a devenit cel de-al 36-lea stat membru al Consiliului Europei, pe 13 iulie 1995, semnând documentul de aderare la Strasbourg. A fost prima țară din cadrul Comunității Statelor Independente care s-a alăturat Consiliului Europei, angajându-se să respecte valorile fundamentale ale organizației: democrația, statul de drept și drepturile omului, transmite IPN.

Principalul obiectiv asumat la momentul aderării a fost realizarea unor reforme profunde ale sistemului instituțional, pentru a construi un sistem democratic care să respecte și să protejeze drepturile fundamentale ale omului, unde legea este fundamentul superior al statului.

Doi ani mai târziu, pe 24 iulie 1997, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acord internațional menit să apere drepturile omului, democrația și supremația legii. Cetățenii au obținut posibilitatea să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului în situațiile de încălcare a drepturilor consfințite în Convenție.

Un raport pentru anul 2024 precizează că timp de 27 de ani, de când Republica Moldova a ratificat Convenția, Republica Moldova a fost vizată în 616 hotărâri de condamnare, care au evidențiat 812 violări. Cel mai frecvent Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea articolului 6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil. Iar statul a achitat reclamanților despăgubiri care se ridică la 23 de milioane de euro.

Consiliul Europei și autoritățile din Republica Moldova desfășoară mai multe proiecte care urmăresc să reducă corupția, să combată spălarea banilor, să sprijine un sistem de justiție corect și eficient și să oprească tratamentele nedrepte sau abuzurile. Respectarea drepturilor minorităților și întărirea încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului sunt alte deziderate urmărite.

Republica Moldova a aderat la peste 100 de tratate ale Consiliului Europei. Documentul strategic al dimensiunii de cooperare îl reprezintă Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. La data de 12 februarie 2025, la Chișinău, a fost lansat Planul de Acțiuni pentru perioada 2025-2028, al patrulea program de acest fel, menit să sprijine reformele democratice. O componentă importantă a noului Plan de Acțiuni este sprijinirea instituțiilor naționale în realizarea angajamentelor care derivă din procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Noile domenii incluse în Plan vizează combaterea traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a adicțiilor, precum și o implicare mai mare a societății civile și a tinerilor în procesul democratic de luare a deciziilor. Planul sprijină autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în contracararea efectelor războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#aderare #campanie IPN #Consiliul Europei #Moldova

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.