Republica Moldova a devenit cel de-al 36-lea stat membru al Consiliului Europei, pe 13 iulie 1995, semnând documentul de aderare la Strasbourg. A fost prima țară din cadrul Comunității Statelor Independente care s-a alăturat Consiliului Europei, angajându-se să respecte valorile fundamentale ale organizației: democrația, statul de drept și drepturile omului, transmite IPN.

Principalul obiectiv asumat la momentul aderării a fost realizarea unor reforme profunde ale sistemului instituțional, pentru a construi un sistem democratic care să respecte și să protejeze drepturile fundamentale ale omului, unde legea este fundamentul superior al statului.

Doi ani mai târziu, pe 24 iulie 1997, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acord internațional menit să apere drepturile omului, democrația și supremația legii. Cetățenii au obținut posibilitatea să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului în situațiile de încălcare a drepturilor consfințite în Convenție.

Un raport pentru anul 2024 precizează că timp de 27 de ani, de când Republica Moldova a ratificat Convenția, Republica Moldova a fost vizată în 616 hotărâri de condamnare, care au evidențiat 812 violări. Cel mai frecvent Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea articolului 6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil. Iar statul a achitat reclamanților despăgubiri care se ridică la 23 de milioane de euro.

Consiliul Europei și autoritățile din Republica Moldova desfășoară mai multe proiecte care urmăresc să reducă corupția, să combată spălarea banilor, să sprijine un sistem de justiție corect și eficient și să oprească tratamentele nedrepte sau abuzurile. Respectarea drepturilor minorităților și întărirea încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului sunt alte deziderate urmărite.

Republica Moldova a aderat la peste 100 de tratate ale Consiliului Europei. Documentul strategic al dimensiunii de cooperare îl reprezintă Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. La data de 12 februarie 2025, la Chișinău, a fost lansat Planul de Acțiuni pentru perioada 2025-2028, al patrulea program de acest fel, menit să sprijine reformele democratice. O componentă importantă a noului Plan de Acțiuni este sprijinirea instituțiilor naționale în realizarea angajamentelor care derivă din procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Noile domenii incluse în Plan vizează combaterea traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a adicțiilor, precum și o implicare mai mare a societății civile și a tinerilor în procesul democratic de luare a deciziilor. Planul sprijină autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în contracararea efectelor războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#aderare #campanie IPN #Consiliul Europei #Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.