Numeroase rochii și alte obiecte personale care i-au aparținut Prințesei Diana (1961–1997) urmează să fie scoase la licitație la finalul lunii iunie, în Beverly Hills, California. Printre piesele de rezistență se numără o rochie de seară crem, creată de designerul Catherine Walker în 1986 (preț estimat între 200.000 și 300.000 de dolari) și o rochie florală a casei de modă Bellville Sassoon din 1988 (cu o estimare de până la 200.000 de dolari), transmite g4media.ro.

Combinezon de schi și rochie de seară

Un combinezon roșu aprins din garderoba prințesei este estimat de casa de licitații Julien’s la un preț cuprins între 30.000 și 50.000 de dolari. Printre piesele de modă se află și o pălărie roz creată de designerul John Boyd, pe care Diana a purtat-o în luna de miere, după nunta sa din 1981. De asemenea, va fi licitată o schiță a celebrei rochii de mireasă, creată de Elizabeth și David Emanuel, împreună cu mostre de material.

Peste 300 de obiecte de colecție vor fi scoase la licitație în Beverly Hills, pe 26 iunie, inclusiv obiecte personale ale Familiei Regale Britanice. O brățară de epocă, din diamante, perle și pietre prețioase, care i-a aparținut cândva Prințesei Margaret (1930–2002), are o valoare estimată de până la 100.000 de dolari.

O parte din veniturile obținute din vânzarea obiectelor Prințesei Diana va fi donată unor cauze caritabile. Mama prinților britanici William și Harry a murit într-un accident de mașină la Paris, în noaptea de 31 august 1997, la vârsta de 36 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#California #licitatie #printesa Diana #rochii

Așa-numitul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute în luna august, că, în ultimii 36 de ani, Republica Moldova nu ar fi investit „niciun ban” în regiune, iar toate obligațiile sociale față de populație ar fi fost suportate exclusiv din bugetul de la Tiraspol.

Potrivit Promo-LEX, declarațiile acestuia nu corespund realității. Conform datelor oficiale, Republica Moldova alocă zeci de milioane de lei pentru tratamente spitalicești, medicamente compensate și studii universitare de care beneficiază locuitorii regiunii transnistrene.

Doar în primul semestru al anului 2026, din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au fost finanțate 4.051 de cazuri de tratament spitalicesc pentru cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană. Valoarea acestora a constituit 78,2 milioane de lei.

În aceeași perioadă, au fost finanțate medicamente și dispozitive medicale compensate în valoare de peste 14,1 milioane de lei. Promo-LEX precizează că, împreună, cele două categorii de cheltuieli depășesc 92,4 milioane de lei. Aceste resurse reprezintă un sprijin concret pentru accesul locuitorilor regiunii la tratamente și produse medicale compensate.

Peste 37,4 milioane de lei pentru studii, burse și cazare

Contribuția Republicii Moldova pentru locuitorii din regiunea transnistreană se regăsește și în educație. Pentru anul de studii 2025-2026, cheltuielile pentru instruirea, bursele și cazarea în cămine a 674 de tineri din regiunea transnistreană, care studiază la locuri bugetare în instituțiile publice de învățământ superior, sunt estimate la peste 37,4 milioane de lei.

La această sumă se adaugă finanțarea elevilor din învățământul general și profesional tehnic, menționată în raport. Prin urmare, cheltuielile estimate pentru cei 674 de studenți nu reprezintă întreaga contribuție a statului în domeniul educației pentru locuitorii regiunii.

Contribuțiile Republicii Moldova, negate de propaganda de la Tiraspol

Potrivit raportului Promo-LEX, negarea contribuției Moldovei face parte dintr-un discurs mai amplu prin care autoritățile constituționale sunt prezentate drept principala sursă a dificultăților economice și sociale din regiune. Măsurile de reintegrare sunt asociate, prin presa și televiziunile controlate de regimul de ocupație și holdingul Sheriff, precum și prin rețelele sociale, cu noțiuni precum „blocadă”, „șantaj”, „agresiune economică” sau „jaf”.

O retorică similară vizează Fondul de convergență. Mecanismul destinat reducerii decalajelor economice și sociale dintre cele două maluri este prezentat drept un instrument prin care Chișinăul ar urmări să colecteze bani din regiune pentru a-și acoperi propriul deficit bugetar.

În acest context, datele despre tratamente, medicamente și studii arată o contribuție concretă a Republicii Moldova la sănătatea și educația locuitorilor regiunii. Afirmația că statul nu ar fi oferit „niciun ban” omite aceste finanțări.