Viorel Gavriluță este un tânăr agricultor din satul Copanca, raionul Căușeni, care de peste un deceniu se dedică cultivării căpșunelor. Afacerea a început în 2014, imediat după căsătorie, cu o plantație de 30 de ari. Un an mai târziu, a extins cultura în sere, iar treptat, micul proiect s-a transformat într-o sursă stabilă de venit.

Viorel, într-un reportaj tvrmoldova.md, a menționat că are două soiuri de căpșune – „Marmelada” și „Clery”, pe care le crește fără adaosuri chimice, folosind metode naturale de fertilizare. Munca este multă, dar satisfacția de a oferi fructe autohtone, gustoase și sănătoase, îl motivează. Este mândru că reușește, de patru ani încoace, să iasă printre primii pe piață cu căpșuni din câmp deschis.

Anul 2025, însă, i-a adus mari provocări. Din cauza unui val de îngheț de cinci zile la rând în primăvară, agricultorul estimează pierderi de până la 40 la sută din recoltă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu am avut nici o primăvară ca asta, a fost un îngheț de cinci zile la rând… Asta e o pierdere totală de 40%, care, la prețul de acum, este destul de mare. Din lipsa forței de muncă, a fost nevoit să reducă suprafața cultivată – de la 6 hectare, la aproximativ 3”, spune el, potrivit agrotv.md.

Cu toate dificultățile, Viorel Gavriluță rămâne optimist și susține că pasiunea, sprijinul familiei și încrederea consumatorilor îl determină să meargă mai departe. El îndeamnă cumpărătorii să susțină producătorii locali și să aleagă fructele crescute cu grijă și respect față de natură.

#agricultor #capsune #Căușeni

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.