Frigul şi ploile din această primăvară le-au lăsat un gust amar apicultorilor din țară. Îngheţul de la începutul primăverii a distrus florile de salcâm din care albinele culegeau preţiosul nectar. Potrivit apicultorilor moldoveni, unele suprafeţe sunt calamitate chiar şi în proporţie de 90%, transmite tvrmoldova.

Andrei Bivol este apicultor de peste 20 de ani şi creşte peste patru sute de familii de albine, într-o poiană din raionul Ialoveni. Spune că acesta va fi un an dificil pentru producţia de miere.

„Frigurile întotdeauna afectează albinele, nu numai albinele, dar mai mult afectează plantele din jur. Cu cât este mai frig, cu atât secreţia de nectar este scăzută. Când avem temperaturi ziua în jur de 25 de grade, iar noaptea ar fi de dorit să fie peste 12 grade, secreţia de nectar, mai ales la salcâm este destul de bună. Sigur că o să fie mai mică ca producţie. Doar în cele mai bune cazuri cred că o să fie jumătate din ce a fost anul trecut”, spune Andrei Bivol, apicultor.

Ultimii ani au venit cu mai multe provocări pentru apicultorii din Republica Moldova.

„Salcâmul alb este afectat foarte grav anul acesta. Credem noi, după părerea specialiştilor, undeva la 90% din plantaţiile de salcâm sunt afectate şi culesul de la salcâmul alb este compromis cu siguranţă. Pe mine altceva mă îngrijorează pentru că odată cu preţurile mici de achiziţionare a mierii, mulţi apicultori se dezic de apicultură”, a spus Andrei Zagăreanu, preşedinte, Asociaţia Naţională a Apicultorilor din Republica Moldova:

„Dacă să analizăm situaţia la ziua de astăzi privind mierea de salcâm, nu este atât de îmbucurătoare deoarece din cauza temperaturilor joase care au fost la sfârşitul şi începutul lunii mai, a îngheţat salcâmul. Pe alocuri poate mai ales floare, dar floarea este rară şi având în vedere că temperaturile sunt joase peste noapte. Orice plantă, inclusiv salcâmul începe să elimine nectarul de la 14 grade, adică noaptea ar trebuie să fie 12- 14 grade, iar ziua 18, 20, 25 grade, să avem noi culesul”, a menționat Ion Maxim, director executiv, Asociaţia Apicultorilor din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Apicultorii spun că se confruntă cu probleme serioase, de la schimbările climatice până la preţurile reduse care pun în pericol această meserie.

„De câţi ani avem, niciodată nu am primit ajutor din partea statului, pe baza faptului că nu a fost producţie. Asta a fost în anul 2020, când am avut practic producţie zero la salcâm, teiul practic foarte puţin şi floarea-soarelui foarte puţin. Ajutor de la stat doar în cazul subvenţionării, Suntem înregistraţi ca o gospodărie ţărănească. Am primit aproape an de an subvenţii, dar asta pe utilaje şi regine, dacă cumpărăm regine. În caz de calamităţi nu am primit niciodată ajutoare de la stat”, a conchis apicultorul Andrei Bivol.

În 2024 au fost produse aproximativ cinci mii de tone de miere, dintre care peste patru mii au fost exportate deja. În pofida succesului extern, consumul intern rămâne scăzut, sub şase sute de grame per persoană anual.

#an dificil #apicultori #înghețuri #miere

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.