Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Roberta Metsola – în România: întâlnire cu Nicușor Dan și plimbare cu primarul Dominic Fritz

22 Mai 2025, 18:42
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
22 Mai 2025, 18:42 // Politica //  Realitatea.md

Preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, a postat miercuri noapte un mesaj pe platformele X și Facebook, după întâlnirea informală pe care a avut-o în cursul serii cu preşedintele ales al României, Nicuşor Dan. Oficiala europeană a sosit la Timişoara pentru a primi premiul „Timişoara pentru Valori Europene”.

Două stiluri, aceleași valori: Metsola a refuzat banii care însoțesc premiul Timișoara, acceptați și donați de Sandu

Luni, 19 mai, Nicuşor Dan şi Roberta Metsola au avut o discuţie telefonică, în cadrul căreia noul preşedinte a dat asigurări că România va continua să fie un aliat de bază al Uniunii Europene. „Îi mulţumesc preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru felicitări. I-am transmis că România va continua să colaboreze cu partenerii noştri europeni şi să-şi îndeplinească angajamentul faţă de valorile şi obiectivele Uniunii Europene. (…) România va fi o voce activă şi de încredere în construcţia unei Europe mai puternice, mai competitive şi mai unite, care lucrează pentru prosperitatea cetăţenilor noştri”, a spus el după discuţia cu preşedinta PE.

„Împreună la Bucureşti. Împreună pentru Europa. Împreună pentru România”, a scris Metsola, în limbile engleză şi română. Mesajul din 22 mai este însoțit de o fotografie în care Roberta Metsola îi strânge mâna lui Nicuşor Dan.

Deja la Timişoara, Roberta Metsola a făcut o plimbare prin oraș alături de primarul Dominic Fritz. „De dimineață am făcut o scurtă plimbare și i-am povestit despre Timișoara și Revoluția din Decembrie 1989, i-am arătat semnele gloanțelor care au mai rămas pe clădirile noastre, să ne reamintim cât de greu se câștigă libertatea și democrația”, a precizat Dominic Fritz, într-o postare pe Facebook.

Premiul Timişoara pentru Valori Europene presupune nu doar un titlu, ci şi 30.000 de euro, bani asiguraţi din sponsorizări locale. Anul acesta, însă, premiul în bani nu va fi încasat, urmând să fie realocat pentru ediţia din 2026.

„Aştept cu nerăbdare să călătoresc în România într-un moment atât de important pentru ţară. Sunt mândră să accept Premiul Timişoara pentru Valori Europene în numele Parlamentului European. Este un omagiu adus nu numai valorilor noastre europene comune, ci şi luptei noastre zilnice de a le proteja. În vremuri de incertitudine, Europa rămâne un far al speranţei, al demnităţii şi al democraţiei. Spiritul Timişoarei întruchipează aceste valori, amintindu-ne că libertatea nu este niciodată un dat, este câştigată şi trebuie apărată. Angajamentul României faţă de proiectul european continuă să ne inspire pe toţi”, a spus Roberta Metsola, înaintea vizitei.

Prima laureată a acestui premiu a fost preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a donat banii unei organizaţii care sprijină integrarea copiilor cu sindrom DOWN.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.