Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un acord cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi, 22 mai curent, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenția oficială de presă TASS și publicația independentă The Moscow Times, scrie agerpres.ro.

„Este de o importanță majoră cine semnează (documentele), întrucât actualul lor „lider” și-a pierdut cu mult timp în urmă legitimitatea internă, ca să nu mai vorbim de cea externă. Prin urmare, ar putea exista probleme cu orice acord semnat de o astfel de persoană”, a afirmat Musihin într-un interviu pentru TASS.

Diplomatul rus a insistat asupra unor garanții sigure că acordul de reglementare este semnat din partea ucraineană de „o persoană care este mandatată de popor să facă acest lucru. În caz contrar, vor exista probleme”, a avertizat el.

Volodimir Zelenski, a spus reprezentantului MAE rus, nu poate semna astfel de documente.

„Poporul ucrainean trebuie să aleagă un nou lider prin libera exprimare a voinței”, a continuat acesta. „Într-un astfel de caz, semnatarul va avea legitimitate. Și acum este vorba despre unele prevederi interne ale Constituției ucrainene. În termeni formali, președintele parlamentului (ucrainean) se bucură de o anumită autoritate pentru a semna [astfel de documente]. Dar dacă i se va permite să facă acest lucru în propria sa țară este o mare întrebare”, a declarat Musihin.

Diplomatul rus a subliniat că memorandumul care a fost menționat în timpul convorbirii telefonice a președintelui rus Vladimir Putin cu omologul său american, Donald Trump, luni, „va avea nevoie de un semnatar potrivit”, ceea ce „este o problemă acum”. Același lucru este valabil și pentru celelalte documente care vor trebui semnate, conform afirmației sale.

În acest context, The Moscov Times notează că ideea semnării unui memorandum despre o viitoare pace în Ucraina a fost formulată de Putin după discuția de luni cu Donald Trump, când a respins din nou inițiativa încetării focului pentru 30 de zile, propusă de Kiev și europeni, propunere de altfel susținută și de SUA inițial. Acest document, potrivit Moscovei, ar urma să cuprindă principiile de reglementare a conflictului, calendarul pentru încheierea unui acord de pace, precum și condițiile pentru un posibil armistițiu.

Zelenski a declarat că Kievul va aștepta versiunea rusă a memorandumului. În același timp, Kremlinul a subliniat că „nu există și nu poate exista” un termen limită pentru pregătirea documentului, motiv pentru care a fost acuzat de Kiev și partenerii săi occidentali de tergiversarea negocierilor.

Înainte de aceasta, Putin a pus la îndoială în repetate rânduri legitimitatea lui Zelenski pe motiv că mandatul prezidențial al acestuia din urmă a expirat oficial în mai 2024, dar a fost prelungit din cauza legii marțiale până la următoarele alegeri. Constituția ucraineană nu permite organizarea de alegeri prezidențiale în condițiile legii marțiale.

La sfârșitul lunii martie, Putin a propus introducerea unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU și ale țărilor occidentale, afirmând că, în opinia sa, aceasta ar permite „aducerea la putere a unui guvern valid și care să se bucure de încrederea poporului”, cu care s-ar putea semna un tratat de pace.

Această idee l-a „înfuriat” pe Trump, care a amenințat că va impune noi sancțiuni dacă Putin nu va semna în timpul apropiat un acord de încetare a focului, amintește The Moscow Times.

La vremea respectivă, SUA nu semnaseră încă cu Ucraina acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Dar poziția președintelui american s-a schimbat de atunci: după convorbirea din 19 mai, Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului, deoarece crede că câștigă pe câmpul de luptă, potrivit unor surse ale Wall Street Journal. După convorbirea cu liderul rus, Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că acum trebuie să negocieze pacea chiar cu Putin la nivel bilateral și a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#PACE #presedinte #razboi #Rusia #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.