Alegerile prezidențiale din România au adus o surpriză majoră: Nicușor Dan a câștigat scrutinul și va conduce statul român în următorii cinci ani. Un alt aspect semnificativ al procesului electoral a fost participarea record a cetățenilor români din Republica Moldova. Aproape 160.000 de alegători și-au exprimat votul, marcând un nou record de prezență în stânga Prutului.

Participarea ridicată a fost însă însoțită de acuzații grave venite din partea fostului candidat AUR, George Simion. Acesta a susținut că votul a fost fraudat. Potrivit declarațiilor sale, ar fi fost cheltuite 100 de milioane de euro pentru turism electoral și cumpărarea voturilor basarabenilor. Afirmațiile sale au provocat reacții dure din partea mai multor lideri politici de la Chișinău.

Liderul AUR a cerut și anularea interdicției de intrare în Republica Moldova, însă instanța a decis amânarea examinării cererii. Ședința de judecată a fost anunțată pentru 2 iulie. Între timp, Moscova a reacționat negativ la rezultatul alegerilor din România. Autoritățile ruse au declarat că procesul electoral „nu a fost liber și democratic”. Aceste reacții sunt în linie cu pozițiile exprimate anterior de Kremlin. În spațiul public românesc și internațional, temele legate de influențele externe și integritatea procesului electoral au fost intens dezbătute.

Rezultatele alegerilor din România continuă sa fie un subiect de actualitate. Nicușor Dan va depune jurământul pentru preluarea mandatului de președinte luni, 26 mai curent, la Palatul Parlamentului, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Prima misiune importantă a președintelui Nicușor Dan va fi numirea unui premier.

Ce rol ar trebui să joace România în consolidarea securității regionale și în sprijinirea Republicii Moldova în fața riscurilor hibride și presiunilor externe? Ce măsuri concrete ar trebui luate pentru aprofundarea parteneriatului strategic Chișinău–București în domenii precum securitatea energetică, educația și infrastructura? Este justificată decizia instanței de a amâna examinarea cererii lui George Simion privind interdicția sa în Republica Moldova? Cum pot autoritățile combate fenomenul dezinformării și al manipulării electorale? Ce provocări ar putea întâmpina Republica Moldova în perioada alegerilor parlamentare, stabilite pentru 28 septembrie?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 23 mai, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Valentin Dediu, ex-director SIS și comentatorul politic Alexei Tulbure, fost ambasador la ONU și Consiliul Europei.

#alegeri #RLIVE TV #Romania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.