Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va susține un discurs la Forumul de securitate din regiunea Mării Negre și a zonei Balcanilor, care are loc la București. Șeful legislativului, Igor Grosu, va fi vorbitorul principal în cadrul a două paneluri.

Primul este dedicat situației din regiunea transnistreană, iar cel de-al doilea este referitor la consecințele războiului hibrid al Rusiei asupra Republicii Moldova.

Conferința internațională de la București oferă o platformă pentru discuții, analize și schimburi de idei asupra celor mai complexe subiecte din domeniul relațiilor internaționale, politicii de apărare și actualului context de securitate regională, marcat de războiul din Ucraina și implicațiile acestuia pentru securitatea regională și globală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În perioada 22-23 mai, la București are loc cea de-a noua ediție a Forumului de securitate „Black Sea and Balkans Security Forum” – o conferință internațională de securitate, în format regional, care reunește invitați cu vastă experiență profesională din diferite țări, pentru a dezbate riscurile, amenințările și vulnerabilitățile din regiunea Mării Negre și a zonei Balcanilor. Evenimentul este organizat de New Strategy Centre, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale din România.

#București #forum #Igor Grosu

Rusia încearcă să slăbească democrațiile din vecinătatea sa, promovând diviziunile sociale și un model de guvernare care prezintă autoritarismul drept o alternativă la democrație. Este opinia expertului Watchdog, Eugen Muravschi, exprimată în cadrul dezbaterii publice „Inteligența artificială – manual de utilizare în dezinformare”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit expertului, Kremlinul urmărește ca statele din regiune să rămână vulnerabile din punct de vedere politic, economic și militar, pentru a-și păstra influența asupra lor.

„Rusia are mai multe obiective, în funcție de interesele sale strategice într-o anumită țară. În Europa de Est, unul dintre scopurile sale este creșterea popularității Rusiei, mobilizarea susținătorilor și a oamenilor care împărtășesc ideologia Kremlinului. În multe țări, Rusia promovează intenționat o polarizare și o divizare socială, lasă să crească tensiunile în societate, ca diferite grupuri sociale să nu mai dialogheze între ele, ceea ce generează un teren fertil pentru apariția unor curente extremiste. Scopul Rusiei este ca democrațiile, mai ales în vecinătatea sa, să nu funcționeze”, a explicat expertul Eugen Muravschi.

În opinia sa, slăbirea democrațiilor din apropierea Rusiei servește și unui obiectiv intern al Kremlinului: evitarea apariției unui model democratic funcțional, care ar putea deveni un exemplu pentru cetățenii ruși.

„Rusia nu-și dorește democrație la granițele sale, ca să nu se „infecteze” și cetățenii ruși. Rusia vrea să promoveze un model disfuncțional de democrație, ca ulterior să spună că, decât o astfel de democrație, mai bine să existe modelul din Rusia. Avem și în Republica Moldova oameni care promovează ideea de stabilitate autoritară, fără haosul democrației”, a menționat Eugen Muravschi.

Potrivit expertului, un alt obiectiv al Moscovei este diminuarea sprijinului occidental pentru Ucraina și menținerea fostelor republici sovietice într-o relație de dependență față de Kremlin.

„Acum, unul dintre principalele obiective ale Rusiei este să scadă sprijinul pentru Ucraina în Europa și SUA. Scopul general al Rusiei este să-și restaureze vechile sfere de influență. De aceea, Rusia își dorește ca fostele state membre URSS să nu fie capabile de apărare. De aici apar toate narativele precum că nu avem nevoie de radare și armată. Rusia nu-și dorește ca aceste state să fie autonome din punct de vedere economic, respectiv, trebuie să depindă de piața și energia rusă”, a mai spus expertul Watchdog.