Dacă majoritatea consideră că BMW-urile ocupă locul de frunte și sunt cel mai des implicate în accidente rutiere din Moldova, se greșesc amarnic. Potrivit statisticilor, în primele șase luni ale anului 2021, în Republica Moldova au fost înregistrate 1 027 accidente rutiere care s-a soldat cu decesul a 93 de persoane, iar altele 1 171 au fost rănite. Datele au fost prezentate de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP.

Recent a fost publicată o analiză a mărcilor auto implicate în accidentele rutiere.

Astfel, din cele 1 027 de accidente produse în prima jumătate a anului 2021, cele mai multe au avut loc cu implicarea automobilelor de marca Toyota, pe locul doi fiind automobilele de marca Volkswagen, acestea fiind urmate de automobilele de marca Mercedes, Dacia, Opel și BMW.

„Este extrem de importantă dezvoltarea culturii circulației rutiere, aici vorbim de șoferii auto, moto, cicliștii, trotinetele electrice cât și pietonii. Un exemplu ar putea fi evenimentul organizat de comun cu BMW Club Moldova, pe 31 iulie curent. Acțiunea este parte a demersului de promovare a culturii auto în Republica Moldova”, se arată în comunicatul poliției.

În acest context, asociațiile obștești în domeniu sunt provocate să participe la promovarea unei culturi auto/moto corecte prin desfășurarea cu regularitate a evenimentelor și comunicarea/educarea conducătorilor mijloacelor de transport. (realizarea evenimentelor în domeniul circulației rutiere de comun cu reprezentanții societății civile).

#accidente #automobile

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.