În urma ploilor abundente din 28 și 29 mai, salvatorii și pompierii au intervenit în 16 situații de urgență pentru a pompa apa din curți ale oamenilor și a îndepărta copacii căzuți.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în municipiul Bălți, salvatorii au realizat șapte misiuni de pompare a apei din beciuri, grădini și anexe gospodărești.

„O intervenție de lungă durată a avut loc pe strada Aurel Vlaicu 17, unde, în dimineața zilei de 28 mai, salvatorii au pompat circa 400 m3 de apă din ogrăzile a două gospodării. Tot aici, în seara aceleiași zile, salvatorii au mai pompat circa 300 m3 de apă din curtea gospodăriei afectate. În ambele misiunii pompierii au lucrat neîntrerupt peste cinci ore pentru a evacua volume mari de apă”, transmite IGSU.

Tot în municipiul Bălți, angajații IGSU au pompat apa din alte patru gospodării, care au fost afectate în urma ploilor abundente. Aceștia au reușit să pompeze în total peste 250 m3 de apă și să protejeze bunurile materiale ale cetățenilor. Mai mult, salvatorii au intervenit în subsolul comun al 15 garaje particulare, unde au evacuat circa 58 m3 de apă.

De asemenea, pompierii au fost solicitați să intervină și în orașul Biruința, raionul Sîngerei.

„Aici, salvatorii au efectuat lucrări de pompare a apei acumulate în fața policlinicii din localitate, evacuând circa 84 m3 de apă. Tot în nordul țării în raioanele Rîșcani și Glodeni, angajații IGSU au reușit să pompeze din beciurile a două gospodării circa 14 m3 de apă.

În misiuni similare au fost solicitați și salvatorii din centrul țării. Astfel, în localitatea Lozova, raionul Strășeni, din beciurile a trei gospodării particulare a fost pompat un volum de circa 50 m3 . În satul Bursuc, raionul Nisporeni, din curtea unei gospodăriei particulare, salvatorii reușit să pompeze circa 15 m3 de apă.

În sudul țării, în municipiul Cahul pe șoseaua Șcheia 58, din curtea unui bloc locativ au fost efectuate de către pompieri lucrări de pompare a apei în volum de circa 60 m³. Totodată, salvatorii au intervenit și în orașul Comrat în curtea unei gospodării, unde au pompat circa 1,0 m3 de apă”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență mai comunică că salvatorii și pompierii au înlăturat și defrișat arborii doborâți de vânt. La Bălți, pompierii au defrișat un copac căzut peste un automobil, precum și un alt arbore căzut peste o conductă de gaz, prevenind o situație de risc pentru cetățeni și infrastructură. La periferia orașului Soroca, în urma vântului puternic un arbore a căzut pe carosabil. Acesta a fost ulterior îndepărtat.

Tot în perioada 27 – 28 mai, în satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, au fost deteriorate circa 0,8 km de drumuri locale din pietriș, iar în localitatea Năvârneț, raionul Fălești, au fost stricate circa 2 km de drumuri locale și înnămolite 7 gospodării particulare.

Comisiile pentru Situații Excepțional teritoriale urmează să stabilească prejudiciile materiale cauzate de precipitațiile abundente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajatii IGSU #interventie #Moldova #ploi puternice

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.