În 20 de ani de la ratificarea Convențiilor UNESCO, Republica Moldova a propus de sine stătător doar trei bunuri pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial — însă niciunul nu a trecut de etapa Listei Indicative. Aceasta reprezintă primul pas oficial prin care un stat își exprimă intenția de a include un bun în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în următorii 5–10 ani.

Primul dosar, care vizează Cernoziomul din stepa Bălțului, a fost depus în 2011 și de atunci așteaptă o evaluare din partea Comitetului Patrimoniului Mondial. Al doilea dosar, dedicat Rezervației Orheiul Vechi, are deja o istorie de aproape opt ani, însă nici acesta nu a avansat către evaluarea finală.

Arhitectul Sergius Ciocanu, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural, a explicat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV că tentativa de înscriere a Rezervației Orheiul Vechi în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a parcurs două etape distincte.

„Primul dosar a fost foarte slab — doar partea științifică era solidă. În rest, lipseau instrumentele legale necesare pentru protejarea sitului cultural și natural. Ni s-a transmis că avem mult de muncă, iar Moldova și-a retras dosarul pentru a nu pierde șansa de a-l depune din nou în viitor. La a doua tentativă, au fost incluse și actele normative cerute, însă punerea lor în aplicare la nivel local rămâne deficitară, realitate care nu diferă prea mult față de cea de acum opt ani”, a subliniat Ciocanu.

Între timp, Republica Moldova a mai depus în acest an un nou dosar pentru includerea în Lista Indicativă UNESCO. Este vorba despre vinăriile subterane de la Cricova și Mileștii Mici. Istoricul Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, consideră că dosarul are șanse reale de a fi acceptat, însă este nevoie de lucru suplimentar pentru a-l aduce la standardele cerute de UNESCO.

„Abia acum începem să realizăm cartografierea topografică a galeriilor subterane, ca să înțelegem exact cu ce patrimoniu lucrăm. Pentru a avansa, este nevoie de eforturi susținute. S-a creat un grup de lucru la Ministerul Culturii, dar asta nu este suficient. Este nevoie de un buget dedicat și de cooptarea unor experți care să realizeze studiile necesare în domenii precum geologia, mediul subteran și evoluția patrimoniului industrial în cel vinicol. Este un efort considerabil”, a declarat istoricul Sergiu Musteață.

Republica Moldova are înregistrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO un singur sit. Este vorba de Arcul Geodezic Struve care face parte dintr-u proeict transfrontalier a zece țări. Alături de România, țara noastră mai este prezentă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO cu colindatul de ceată bărbătească, scoarța și ia, iar împreună cu România, Bulgaria și Macedonia de Nord a înregistrat la UNESCO Mărțișorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #UNESCO

Emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au purtat discuții cu Vladimir Putin la Kremlin, în cadrul noilor eforturi diplomatice privind războiul din Ucraina. Liderul rus le-a spus că Moscova nu a lansat sâmbătă, 5 septembrie, niciun atac asupra Kievului și că și Ucraina și-a redus operațiunile militare. După Moscova, cei doi emisari americani sunt așteptați duminică, 6 septembrie, la Kiev, pentru întâlniri cu Volodimir Zelenski, scrie adevărul.ro.

Casa Albă a declarat că emisarii președintelui Donald Trump au discutat „planuri substanțiale pentru următorii pași”. Potrivit Mediafax, aceștia „vor fi anunțați în săptămânile următoare, și așteaptă cu nerăbdare să organizeze întâlniri la fel de productive mâine în Ucraina”.

Emisarii lui Trump au fost nevoiţi însă să îl aştepte mai multe ore pe Putin, care a inaugurat o linie nouă de metrou la Moscova şi un terminal petrolier uriaş cu oleoductul aferent, în Siberia, prin videoconferinţă. El s-a întâlnit şi cu candidaţi ai partidului prezidenţial Rusia Unită, în vederea alegerilor parlamentare de luna aceasta, înainte de a începe dialogul cu americanii.

Imagini publicate de Kremlin i-au arătat pe Steve Witkoff și Jared Kushner întâmpinați de Putin. Liderul de la Kremlin a spus că situația actuală „nu este atât de ușoară”.

Potrivit BBC, Witkoff i-a mulțumit lui Putin pentru că a fost de acord cu Ucraina să oprească atacurile asupra capitalelor celorlalți timp de trei zile. Duminică, cei doi trimiși vor călători la Kiev pentru mai multe discuții. Aceasta este prima lor vizită de acest gen în capitala Ucrainei.

Vineri, Trump a declarat că Witkoff și Kushner „aduc cu ei o propunere de a pune capăt războiului”. Până acum, eforturile SUA și ale aliaților săi de a negocia un acord de pace au eșuat.

Putin a mai spus că „indiferent ce se întâmplă, astfel de contacte sunt, fără îndoială, întotdeauna utile”. De asemenea, i-a mulțumit lui Trump pentru eforturile sale de pacificare.

Putin: „Există un nivel destul de ridicat de încredere”

Liderul rus a afirmat că se simte „confortabil” lucrând cu ei, adăugând: „Desigur, din partea noastră există un nivel destul de ridicat de încredere în timpul acestei activități”.

Discuțiile, desfășurate cu ușile închise în reședința oficială a lui Putin din inima capitalei Rusiei, au durat trei ore, potrivit presei de stat ruse.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a descris discuțiile ca fiind „constructive, extrem de sincere”.

Ce teme au fost abordate

„Discuțiile nu s-au limitat la un schimb de opinii privind rezolvarea crizei ucrainene. Au fost discutate în detaliu aspecte economice și potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase, ruso-americane”, a spus el.

Ușakov a mai spus că „s-a luat act de progresele tangibile ale armatei ruse în zona de luptă” și că s-a recunoscut faptul că discuțiile trebuie să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”.

Putin a ordonat o pauză de trei zile a atacurilor asupra Kievului

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat oprirea, timp de trei zile, a atacurilor asupra Kievului, începând de la miezul nopții. Decizia vine înaintea întâlnirilor programate duminică în capitala ucraineană, unde sunt așteptați negociatorii americani.

Anunțul a fost făcut sâmbătă de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a explicat faptul că pauza temporară are legătură cu vizita delegaţiei americane la Kiev.

Decizia Moscovei vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski propusese, încă de vineri, oprirea reciprocă a bombardamentelor aeriene. El invocase prezența celor doi emisari americani, care urmau să se afle la Moscova pe 5 septembrie și la Kiev pe 6 septembrie.

În pofida acestei propuneri, Rusia a lansat vineri noaptea un nou val de atacuri masive asupra Ucrainei, folosind drone și rachete. Printre zonele vizate s-a numărat și regiunea capitalei.

Atacurile au făcut victime și în regiunea Dnipropetrovsk, unde cel puțin cinci persoane au fost ucise.