În 20 de ani de la ratificarea Convențiilor UNESCO, Republica Moldova a propus de sine stătător doar trei bunuri pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial — însă niciunul nu a trecut de etapa Listei Indicative. Aceasta reprezintă primul pas oficial prin care un stat își exprimă intenția de a include un bun în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în următorii 5–10 ani.

Primul dosar, care vizează Cernoziomul din stepa Bălțului, a fost depus în 2011 și de atunci așteaptă o evaluare din partea Comitetului Patrimoniului Mondial. Al doilea dosar, dedicat Rezervației Orheiul Vechi, are deja o istorie de aproape opt ani, însă nici acesta nu a avansat către evaluarea finală.

Arhitectul Sergius Ciocanu, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural, a explicat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV că tentativa de înscriere a Rezervației Orheiul Vechi în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a parcurs două etape distincte.

„Primul dosar a fost foarte slab — doar partea științifică era solidă. În rest, lipseau instrumentele legale necesare pentru protejarea sitului cultural și natural. Ni s-a transmis că avem mult de muncă, iar Moldova și-a retras dosarul pentru a nu pierde șansa de a-l depune din nou în viitor. La a doua tentativă, au fost incluse și actele normative cerute, însă punerea lor în aplicare la nivel local rămâne deficitară, realitate care nu diferă prea mult față de cea de acum opt ani”, a subliniat Ciocanu.

Între timp, Republica Moldova a mai depus în acest an un nou dosar pentru includerea în Lista Indicativă UNESCO. Este vorba despre vinăriile subterane de la Cricova și Mileștii Mici. Istoricul Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, consideră că dosarul are șanse reale de a fi acceptat, însă este nevoie de lucru suplimentar pentru a-l aduce la standardele cerute de UNESCO.

„Abia acum începem să realizăm cartografierea topografică a galeriilor subterane, ca să înțelegem exact cu ce patrimoniu lucrăm. Pentru a avansa, este nevoie de eforturi susținute. S-a creat un grup de lucru la Ministerul Culturii, dar asta nu este suficient. Este nevoie de un buget dedicat și de cooptarea unor experți care să realizeze studiile necesare în domenii precum geologia, mediul subteran și evoluția patrimoniului industrial în cel vinicol. Este un efort considerabil”, a declarat istoricul Sergiu Musteață.

Republica Moldova are înregistrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO un singur sit. Este vorba de Arcul Geodezic Struve care face parte dintr-u proeict transfrontalier a zece țări. Alături de România, țara noastră mai este prezentă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO cu colindatul de ceată bărbătească, scoarța și ia, iar împreună cu România, Bulgaria și Macedonia de Nord a înregistrat la UNESCO Mărțișorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #UNESCO

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.