Elon Musk a criticat vehement proiectul de lege privind reducerile de taxe şi cheltuieli susţinut de preşedintele Donald Trump, numindu-l „o abominaţie dezgustătoare”, care va exploda deficitul bugetar federal. „Îmi pare rău, dar pur şi simplu nu mai pot suporta”, a scris CEO-ul Tesla şi SpaceX, care a făcut parte până săptămâna trecută din administraţia Trump, pe platforma X (fosta Twitter).

„Acest proiect de lege uriaş, revoltător, plin de favoruri politice este o abominaţie dezgustătoare. Ruşine celor care au votat pentru el: ştiţi că aţi făcut un lucru greşit. Ştiţi asta”, a continuat Musk, potrivit CNBC, preluată de News.ro. Într-o a doua postare, Musk a adăugat că legea „va creşte masiv deja uriaşul deficit bugetar la 2,5 trilioane de dolari (!!!) şi va împovăra cetăţenii americani cu o datorie nesustenabilă.”

Casa Albă a respins rapid criticile lui Musk, cel mai mare susţinător financiar al campaniei prezidenţiale a lui Trump din 2024. „Preşedintele ştie deja foarte bine opinia lui Elon Musk în privinţa acestui proiect de lege”, a declarat secretara de presă Karoline Leavitt, întrebată despre postările lui Musk. „Aceasta nu schimbă cu nimic opinia preşedintelui. Este un proiect de lege important şi frumos, şi el rămâne ferm în susținerea lui”, a spus Leavitt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #Elon Musk

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.