Adoptarea, pe 27 august 1991, a Declarației de Independență a Republicii Moldova a înscris o nouă filă în istoria statului și a determinat evoluția juridică și constituțională a dezvoltării lui și a societății în ansamblu. Acest act istoric urma să determine calitatea proceselor de dezvoltare a relațiilor sociale, economice și de drept.

Pe 27 august 1991, zeci de mii de moldoveni întruniți în Marea Adunare Națională în centrul Chișinăului au cerut Parlamentului să voteze Independența. Membrii primului legislativ au adoptat Declarația cu votul nominal al celor 278 de deputați, transmite IPN.

„Pentru prima dată ni se oferă prilejul de a formula și de a exprima năzuința de secole a poporului. Astăzi, Parlamentul Moldovei are misiunea și marea cinste de a consfinți pe cale juridică aspirațiile multor generații de moldoveni, celorlalte semințe conlocuitoare într-un act de semnificație istorică și civică fără precedent”, spunea atunci primul președinte al țării, regretatul Mircea Snegur.

Semnatarii Declarației de Independență își amintesc că pe 27 august 1991 atmosfera din sala Parlamentului, dar și cea din Piața Marii Adunări Naționale era una specială, festivă, fiecare venea și își spunea opinia la microfon. În acea ședință, s-a votat limba română ca limbă de stat și ca imn a fost adoptat „Deșteaptă-te, române!”.

La doar câteva ore după votarea Declarației de Independență, Guvernul României recunoaște independența Republicii Moldova. Astfel, România este primul stat care a recunoscut independența și suveranitatea Republicii Moldova. Profesorul Aurelian Dănilă a fost numit primul ambasador al Republicii Moldova în România, acreditat în ianuarie 1992. Iar la 2 martie 1992, Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite.

Declarația originală a ars în timpul protestelor din 2009, la Chișinău, dar a fost refăcută în 2010.

Ziua votării Declarației de Independență este considerată Ziua Independenței Republicii Moldova și este oficial zi de sărbătoare. Cu această ocazie, în toate satele și orașele țării pe 27 august sunt organizate evenimente festive, cea mai amplă manifestare fiind în Piața Marii Adunări Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#istorie #Moldova #Parlamentul #Ziua Independentei

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.