Adoptarea, pe 27 august 1991, a Declarației de Independență a Republicii Moldova a înscris o nouă filă în istoria statului și a determinat evoluția juridică și constituțională a dezvoltării lui și a societății în ansamblu. Acest act istoric urma să determine calitatea proceselor de dezvoltare a relațiilor sociale, economice și de drept.

Pe 27 august 1991, zeci de mii de moldoveni întruniți în Marea Adunare Națională în centrul Chișinăului au cerut Parlamentului să voteze Independența. Membrii primului legislativ au adoptat Declarația cu votul nominal al celor 278 de deputați, transmite IPN.

„Pentru prima dată ni se oferă prilejul de a formula și de a exprima năzuința de secole a poporului. Astăzi, Parlamentul Moldovei are misiunea și marea cinste de a consfinți pe cale juridică aspirațiile multor generații de moldoveni, celorlalte semințe conlocuitoare într-un act de semnificație istorică și civică fără precedent”, spunea atunci primul președinte al țării, regretatul Mircea Snegur.

Semnatarii Declarației de Independență își amintesc că pe 27 august 1991 atmosfera din sala Parlamentului, dar și cea din Piața Marii Adunări Naționale era una specială, festivă, fiecare venea și își spunea opinia la microfon. În acea ședință, s-a votat limba română ca limbă de stat și ca imn a fost adoptat „Deșteaptă-te, române!”.

La doar câteva ore după votarea Declarației de Independență, Guvernul României recunoaște independența Republicii Moldova. Astfel, România este primul stat care a recunoscut independența și suveranitatea Republicii Moldova. Profesorul Aurelian Dănilă a fost numit primul ambasador al Republicii Moldova în România, acreditat în ianuarie 1992. Iar la 2 martie 1992, Republica Moldova a aderat la Organizația Națiunilor Unite.

Declarația originală a ars în timpul protestelor din 2009, la Chișinău, dar a fost refăcută în 2010.

Ziua votării Declarației de Independență este considerată Ziua Independenței Republicii Moldova și este oficial zi de sărbătoare. Cu această ocazie, în toate satele și orașele țării pe 27 august sunt organizate evenimente festive, cea mai amplă manifestare fiind în Piața Marii Adunări Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#istorie #Moldova #Parlamentul #Ziua Independentei

Cifra de afaceri a contribuabililor monitorizați de Serviciul Fiscal de Stat a crescut cu 2,37 miliarde de lei, sau cu 11%, iar obligațiile fiscale achitate la bugetul public național s-au majorat cu 232,61 milioane de lei, echivalentul unei creșteri de 16%. Datele vizează perioada septembrie 2025 – septembrie 2026 și au fost prezentate de SFS în cadrul bilanțului Programului de conformare voluntară, scrie BANI.MD.

Potrivit instituției, obligațiile fiscale calculate au crescut cu 17%, sau cu 233,68 milioane de lei. În același timp, restanțele la bugetul public național s-au redus cu aproximativ 1,85 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 12% față de începutul perioadei de monitorizare.

Salariul mediu lunar înregistrat la contribuabilii incluși în program a ajuns la 6 770 de lei în august 2026, față de 5 048 de lei la începutul perioadei de conformare. Creșterea este de 1 722 de lei, sau de circa 34%.

SFS mai raportează o majorare cu 24% a ponderii impozitelor și taxelor calculate la un leu din vânzări și cu 26% a ponderii celor achitate. Totodată, 99% dintre declarațiile și dările de seamă au fost prezentate în termen.

Monitorizarea a vizat contribuabili din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, industria alimentară, serviciile suport, construcții și tranzacții imobiliare. Aceste domenii au fost incluse în program în urma identificării unor riscuri sporite de neconformare fiscală.