Celebrul compozitor Eugen Doga, care a decedat pe 3 iunie 2025, a lăsat în urmă nu doar o operă muzicală de patrimoniu, ci și o mărturie dureroasă despre nepăsarea statului față de artiștii săi. În ultimul său interviu oferit jurnalistei Veronica Cociu, a dezvăluit că, în ciuda prestigiului său internațional, nu primea pensie din partea Republicii Moldova, transmite Cancan.md.

„Nu am primit pensie, nu primesc pensie”, spunea maestrul, vizibil mâhnit, într-un dialog sincer și direct. El preciza că pensia sa este achitată formal de partea rusă, însă banii nu îi sunt accesibili. „Cele 3 mii de ruble (echivalentul a puțin peste 650 de lei moldovenești) de la Moscova, că îmi plătesc, nu o pot folosi. Măcar să fie și 100.000, dacă are rost, dar eu nu îi pot lua.”

Compozitorul își exprima dezamăgirea profundă față de birocrația moldovenească și lipsa de voință pentru a rezolva o problemă simplă: „Așa de greu ca statul ăsta să intre în contact cu statul ăla să se înțeleagă… Toți știu că nu plătesc pensie.” În ciuda unei promisiuni din partea ministrului Culturii, Sergiu Prodan, și a implicării declarate a ministrului Muncii, Alexei Buzu, lucrurile nu fuseseră rezolvate până la moartea sa.

„Dumnezeu cu dânșii, cred că nu a rămas mult să mai primesc pensie și să rămână pe obrazul statului”, a spus cu amărăciune maestrul, încheind cuvintele cu o luciditate tulburătoare.

View this post on Instagram

A post shared by Cancan Moldova (@cancan_moldova)

Moartea lui Eugen Doga readuce în atenție condiția artiștilor vârstnici în Republica Moldova și lipsa unui sistem funcțional de recunoaștere și sprijin real pentru cei care au reprezentat țara pe scenele internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la funeraliile maestrului Eugen Doga care au avut loc joi, 5 iunie, președinta Maia Sandu și speakerul Parlamentului, Igor Grosu, nu au fost prezenți, dar au trimis coroane de flori.

Lipsa președintei Maia Sandu la funeraliile maestrului Eugen Doga a fost considerată scandaloasă

#Eugen Doga #Moldova #pensie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china