Opinii rezervate asupra inițiativei legislative privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale. Proiectul a fost supus luni, 9 iunie curent, consultărilor publice. Diverse organizații și experți din mass-media și-au exprimat îngrijorările în legătură cu impactul modificărilor asupra independenței presei și a diversității audiovizualului. Autorii proiectului au menționat, însă, că proiectul poate fi îmbunătățit după discuții suplimentare, pentru a se ajunge la echilibrul între reglementare și libertate de exprimare, transmite IPN.

„Ne dorim un cadru legal robust, aliniat la standardele europene, care să răspundă provocărilor actuale”, a declarat Liliana Nicolaescu-Onofrei, șefa Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Conform propunerilor incluse în proiect, Consiliul Audiovizualului ar putea, după aprobarea documentului, să stabilească reguli privind reflectarea campaniilor electorale și să impună standarde de conținut în mass-media. Aceasta propunere a fost criticată de unii juriști.

„Această prevedere riscă să încalce principiile auto reglementării, așa cum CEC deja are anumite reguli și are regulament în acest sens, ce se referă la reflectarea campaniilor electorală. Care este pericolul când sunt reglementări în diferite acte normative, care se referă la același subiect? Presa ar pute fi sancționată dacă nu respectă standardele impuse politic, or, o astfel de măsură ar putea reduce la tăcere posturile care critică guvernarea”, a precizat judecătoarea Marina Rusu, reprezentantă a Asociației Vocea Justiției.

„Punctul vorbește despre prevederi detaliate, și nu extrapolând și ieșind în afara conținutului deja prevăzut în lege”, a răspuns Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Definițiile unor termeni-cheie, precum „dezinformare” și „conținut ilegal”, au fost și acestea disputate. A fost abordată și propunerea despre „notificatorii de încredere”, reglementarea platformelor de partajare a materialelor video și impactul noilor prevederi asupra pieței media, inclusiv asupra posturilor mici și regionale. A fost criticat și aspectul legat de retransmiterea programelor.

Participanții la consultări au mai vorbit despre cotele de programe locale și în limba română, eliminarea dreptului Teleradio-Moldova de a comercializa publicitate și necesitatea unui echilibru între combaterea fenomenelor nocive și garantarea libertății de exprimare, propuneri înaintate de reprezentanți ai instituțiilor media.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media informează că propunerile la acest proiect pot fi trimise în scris în următoarele 10 zile, până la data de 19 iunie. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în cadrul comisiei și, ulterior, în plenul Parlamentului.

#audiovizual #consultări #lege #modificari #parlament

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar