Germania a acordat cetățenie unui număr record de 291.955 de persoane în 2024, o creștere de 46% față de anul precedent, potrivit datelor publicate marți de Oficiul Federal de Statistică și citate de Reuters. Sirienii au fost cel mai numeros grup, reprezentând 28% din totalul naturalizărilor.

Autoritățile germane explică această creștere prin modificările legislative adoptate în iunie 2023, care au redus perioada minimă de rezidență necesară pentru obținerea cetățeniei de la opt ani la cinci – sau chiar la trei în anumite cazuri speciale.

Mulți dintre sirienii deveniți cetățeni germani au sosit în țară în valul de refugiați din 2015-2016, când fostul cancelar Angela Merkel a permis intrarea a sute de mii de persoane care fugeau de război, scrie hotnews.ro.

După sirieni (83.150 de persoane), cei mai numeroși noi cetățeni au fost turcii (8%, adică 22.525), irakienii (5%), rușii (4%) și afganii (3%). Rușii au înregistrat cea mai mare creștere procentuală: de la 1.995 în 2023 la 12.980 în 2024.

Noua legislație permite și păstrarea cetățeniei de origine, ceea ce a facilitat naturalizarea a zeci de mii de cetățeni turci, mulți dintre ei descendenți ai muncitorilor veniți în Germania în anii ’60–’70.

Totuși, coaliția de guvernare formată din conservatori și social-democrați intenționează să revină asupra unora dintre reforme și să reintroducă o perioadă minimă de așteptare de cinci ani, invocând nevoia ca cetățenia să vină în urma integrării, nu să o anticipeze.

Pe fondul crizei prelungite de forță de muncă, Germania s-a orientat spre imigrație pentru a acoperi golurile din economie. Dar valul tot mai mare de imigranți și refugiați a alimentat nemulțumirea publică, susțin analiștii, și a contribuit la creșterea popularității partidului de extremă dreapta AfD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetățenii #Germania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.