Ministerul Culturii vrea să instituie Fondul Cinematografiei. Acesta va fi format din mai multe surse, inclusiv din banii câștigați urmare a proiecțiilor filmelor finanțate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) în sălile de cinema.

Inițiativa de modificare a Legii Cinematografiei este supusă consultărilor publice. Comunitatea cineaștilor a propus inițial ca banii să fie alocați inclusiv din accize pentru țigări și alcool, taxe pentru jocuri de noroc, publicitate, însă până la urmă s-a decis ca tot industria cinematografică să plătească pentru propriile producții.

Conform reglementărilor, companiile care administrează cinematografe vor trebui să contribuie la Fondul Cinematografiei cu 4% din veniturile realizate din valorificarea prin închiriere sau cesiuni de drepturi de utilizare a unui film finanțat de CNC.

Se va mai institui timbrul de cinema în mărime de 2 lei, aplicat la prețul de comercializare a biletelor în cinematografe sau în spații alternative, utilizate pentru difuzarea publică a filmelor. Alte finanțări vor fi asigurate din bugetul de stat.

Dacă organizatorii proiecțiilor nu se vor alinia reglementărilor și nu vor achita taxele stabilite, aceștia riscă penalități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși în ultimii ani se produc tot mai multe filme în Republica Moldova, Ministerul Culturii susține că în cinematografele din țară este difuzat puțin conținut local, iar lipsa lui devine problemă de securitate, deoarece o bună parte a publicului optează pentru producții rusești. Astfel, autoritatea justifică intenția de a institui Fondul Cinematografiei.

În Republica Moldova au mai rămas doar 3 cinematografe, iar cele 4% și timbrul de 2 lei vor reprezenta o sumă prea mică pentru a acumula bani care să fie investiți în noi producții autohtone. 

Pe de altă parte, există riscul ca agenții economici care dețin cinematografe să renunțe la difuzarea filmelor autohtone, optând pentru achiziționarea producțiilor străine. Statul nu poate interveni asupra afacerilor private. Vulnerabilitatea în fața conținutului străin crește în asemenea circumstanțe, iar autoritățile nu vor dispune de suficiente instrumente pentru a acoperi produsele care pot fi tendențioase, provenite de pe piața externă.

Într-un final, Republica Moldova va pierde banii din care finanțează filmele, resursele pe care le poate obține din impozite, dar și lupta contra interferențelor străine, prin intermediul culturii.