În Republica Moldova urmează să apară Centrul Național de Management al Crizelor, la propunerea unui grup de deputați PAS. Instituția se va afla în subordinea Prim-ministrului și va coordona la nivel național ansamblul activităților de management al crizelor. Proiectul de lege urmărește instituirea unui sistem național de management integrat al crizelor, prin definirea clară a rolurilor, responsabilităților și a mecanismelor de coordonare interinstituțională la toate etapele esențiale ale intervenției.

De asemenea, va fi instituită Comisia Națională de Management al Crizelor ca for decizional guvernamental. Din componența Comisiei vor face parte Prim-ministrul, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, conducătorul operațiilor, miniștri și șefi ai autorităților și instituțiilor publice responsabile, în funcție de tipul crizei.

„Printre noutățile proiectului mai figurează introducerea registrului național al riscurilor, instituționalizarea Centrelor Operaționale de Coordonare pentru gestionarea crizelor şi a punctelor de contact 24/7. La fel, documentul propune integrarea instituțiilor private, a operatorilor economici și a organizațiilor neguvernamentale în toate fazele gestionării crizelor la nivel local, regional şi național, prin crearea comisiilor regionale sau teritoriale de management al situațiilor de criză, cu rol în pregătirea pentru urgențe şi crize”, comunică Parlamentul.

Proiectul mai prevede elaborarea și implementarea Planului Național de Management al Crizelor, care va deveni un instrument obligatoriu pentru toate entitățile relevante implicate în proces. Un alt element esențial îl constituie reglementarea etapelor esențiale ale intervenției, de la prevenire și pregătire până la răspunsul propriu-zis, recuperare şi analiză post-criză. Totodată, proiectul introduce regimul stării de alertă, oferind posibilitatea instituirii unor măsuri restrictive temporare, în condiții de legalitate, proporționalitate şi necesitate, pentru a preveni sau limita efectele unor crize.

„Necesitatea acestui proiect reiese din lipsa unui cadru juridic integrat care să reglementeze unitar întregul ciclu de management al crizelor, de la prevenire și avertizarea timpurie până la revenirea la normalitate și recuperarea post-situație de criză, precum și din necesitatea armonizării cadrului normativ național cu bunele practici și standarde europene, reflectate în documentele relevante ale Uniunii Europene”, se menționează în nota de fundamentare a inițiativei legislative.

Implementarea prevederilor proiectului de lege va fi realizată gradual, cu implicarea autorităților responsabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centru #crize #Moldova

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.