Rusia se pregătește pentru un posibil act de agresiune împotriva NATO și ar putea încerca să testeze în practică validitatea articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic, avertizează șeful Serviciului Federal de Informații din Germania (BND), Bruno Kahl. Într-un interviu acordat podcastului Table Briefings, citat de The Times, oficialul german a declarat că serviciile de informații dețin dovezi concrete privind intențiile Kremlinului, scrie Ukrainskaia Pravda.

„Suntem absolut siguri și avem probe din surse de informații că invazia pe scară largă a Ucrainei reprezintă doar un pas din planul Rusiei de a-și continua înaintarea spre Vest”, a declarat Bruno Kahl.

Potrivit acestuia, Moscova nu mai are încredere în eficiența sistemului de apărare colectivă al NATO, în special în articolul 5, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva întregii Alianțe. În opinia sa, Kremlinul ar putea încerca să verifice această garanție pe teren.

Totuși, șeful BND a precizat că acest scenariu nu implică neapărat o invazie convențională, cu „batalioane de tancuri înaintând din Est spre Vest”.

Declarațiile lui Kahl vin în contextul unor avertismente similare lansate anterior de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, care spunea că Germania trebuie să fie „pregătită de război” până la finalul deceniului. Într-un interviu acordat Tagesspiegel, Pistorius a estimat că un astfel de scenariu s-ar putea concretiza în următorii 5-8 ani.

Totodată, serviciul de informații militare din Danemarca a avertizat în februarie că, după încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar putea mobiliza forțe importante către granițele altor state europene într-un interval de șase luni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bruno Kahl a mai spus că Rusia urmărește „să împingă NATO înapoi la granițele din anii 1990”, „să scoată SUA din Europa” și „să-și extindă influența cu orice preț”.

„Trebuie să stopăm aceste intenții încă de la început”, a subliniat oficialul BND.

El a adăugat că, în ciuda tensiunilor, colaborarea cu Statele Unite rămâne solidă.

„Americanii iau foarte în serios articolul 5, dar insistă, pe bună dreptate, ca Europa să-și asume partea ei de responsabilitate”, a spus Kahl.

În același timp, Sinan Selim, adjunctul șefului Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV), a semnalat o intensificare a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj comise de Rusia împotriva statelor occidentale.

„Am constatat că agresiunea rusă împotriva Ucrainei a dus la o creștere a presiunii asupra sistemelor noastre de apărare cibernetică și de contraspionaj”, a declarat Selim.

Potrivit raportului anual al BfV, Rusia a început să folosească tot mai frecvent așa-numiți „agenți de nivel inferior” pentru acțiuni de sabotaj. Printre tacticile utilizate se numără trimiterea de colete cu dispozitive incendiare, care au provocat incendii în mai multe centre logistice din Europa.

Rusia amenință că îi va lua Ucrainei noi teritorii, dacă nu acceptă cererile sale: „E imposibil să duci un război lung”

#Germania #NATO #Rusia

Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat, miercuri, 26 august, că au fost încheiate cu Oman „anumite acorduri” privind gestionarea Strâmtorii Ormuz, care prevăd în special o împărţire a veniturilor legate de navigaţia prin acest pasaj maritim, relatează Digi24.

„În cursul negocierilor cu Omanul, anumite acorduri au fost încheiate privind partea fiecărei ţări în apele strâmtorii şi partea Iranului şi Omanului în venituri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Hossein Mohebi.

El a acuzat SUA că „obstrucţionează lucrările” vizând finalizarea unui acord. Marţi, la Teheran, potrivit unui comunicat comun, miniştrii afacerilor externe din Oman şi Iran au discutat despre un acord-cadru care stabileşte un „culoar temporar” de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz şi prevede o operaţiune de deminare.

Potrivit comunicatului, negocierile continuă pentru a stabili un culoar „permanent şi a defini viitoarea gestiune a strâmtorii”, precum şi un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigaţie şi securitate necesare”.

Strâmtoarea strategică Ormuz, prin care tranzita înainte de război o cincime din volumul mondial de hidrocarburi, este blocată de Teheran de la începutul războiului declanşat pe 28 februarie de loviturile israeliano-americane asupra Iranului.

SUA au instituit pe de altă parte o blocadă a porturilor iraniene.

Iranul discută de mai multe săptămâni cu Omanul, afirmând că strâmtoarea va rămâne închisă atâta timp cât Washingtonul nu-şi va îndeplini angajamentele prevăzute de protocolul de acord încheiat la jumătatea lui iunie, care stipulează în special ridicarea blocadei americane şi sancţiuni economice împotriva Teheranului.